Profesorul de drept civil, Gheorge Stancu, a ajuns, în urmă cu puţin la sediul DNA Timişoara, unde a fost citat pentru a fi audiat în 
dosarul fraudării examenului de licenţă de studenţii centrului tutorial din Caransebeş. În acest dosar până acum au fost arestaţi Nicoleta Gumă, şefa centrului din Caransebeş şi directorul Muzeului de etnografie, şi studentul Eugen Tacotă, consilier local PNG la Oţelu Roşu. Tacotă a strâns 48.500 de euro de la colegi, banii fiind daţi Nicoletei Gumă care, conform procurorilor, i-ar fi dat mai departe prof. Gheorghe Stancu, membru în comisia de licenţă. mai mulţi studenţi au declarat că pe lângă cei 1500 de euro pentru examen ar fi dat în iarnă alţi 400 de euro pentru lucrarea de licenţă.
În timpul audierilor, Gumă a recunoscut că le-ar fi spus studenţilor să insereze în lucrări două propoziţii cheie care ar fi avut rolul de a asigura recunoaşterea mai uşoară a celor care au cotizat. Gumă a susţinut că propoziţiile cheie i-ar fi fost spuse pe holurile universităţii de un bărbat necunoscut care s-ar fi recomandat ca venind din partea lui Stancu.
PRESSALERT.ro a dezvăluit, în exclusivitate, faptul că ăn timp ce aduna câte 1500 de euro de student, consilierul local Tacotă pregătea cu un interlop jefuirea profesorului Stancu de şpagă, dar a renunţat. Gheorghe Stancu a predat şi la Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza.
UPDATE 1 Audierea prof. Gheorghe Stancu a durat mai bine de cinci ore, aceasta fiind prima declaraţie pe care o dă în faţa procurorului, chiar dacă împotriva sa a fost începută urmărirea penală. În urmî cu câteva minute, la sediul DNA Timişoara au fost aduşi cei doi arestaţi- Nicoleta Gumă şi Eugen Tacotă, la scurtă timp sosind şi avocaţii acestora. Se aşteaptă decizia procurorului în cazul lui Stancu, nefiind exclusă nici o schimbare a infracţiunilor de care sunt acuzaţi cei trei sau o confruntare a arestaţilor cu Stancu. Vom reveni
UPDATE 2 Surse bine informate apropiate anchetei au declarat, în exclusivitate pentr PRESSALERT.ro, că după audierile maraton pe numele prof. Stancu a fost emisă o ordonanţă de reţinere pe 24 de ore, sub acuzaţia de luare de mită. Pentru Nicoleta Gumă a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor în complicitate la luare şi dare de mită, iar Tacotă a fost acuzat de dare de mită. Ancheta continuă. Vom reveni.
UPDATE 3 Cu cinci minute înainte de ora 20, poliţiştii l-au dus pe prof. Gheorghe Stancu în arestul Poliţiei Timiş. „Sunt nevinovat. Instanţa va stabili dacă sunt probe sau nu”, a declarat Stancu la ieşirea din sediul Parchetului. Mâine va fi prezentat cu propunere de arestare preventivă Tribunalului Timiş.
Problema cu darea si luarea de mita este usor gingasa. Io o singura intrebare am: Unde este moni (money)? Daca n-ai paralele, n-ai flagrantu’ si uite asa se trezeste procuroru’ Ariel prin in flagrant cu delictu’n mana. Io cred ca procurorii astia e putin defazati. Pai, cum sa ai tu inregistrari cu interlopu’ si consilieru’ (deci, pe cale de consecinta si asa deci, stii ca se va da suma de 48.500 de ioroi) si afli cum doresc ei sa-l jefuiasca pe profesor, si nu iei masuri de urmarire a profesorului si a consilierului pentru ai prinde in flagrant. Asta se numeste prostie, nestiinta, neglijenta, … si lista ar putea continua.
De fapt, surse aburite de pe malurile cernei spun ca de fapt s-ar urmari excluderea unui competitor. Pe vremurile astea de criza e mai bine sa fim mai putini aia de dam diplome pe ochi frumosi. Ca clientela a cam scazut. Ca cine mai vrea sa se faca procuror Ariel sau judecator Vanish, ca de cand cu taierile astea de salarii iar spagile sunt mai rare si mai putine. Drept dovada spaga da 1500 pentru diploama e cam putin. Acum doi ani, mercurialul la o diploma de licenta la drept pleca de la 2500.
Dar, de catindatii s-au rarit si pretul a cam scazut. Era nevoie de o actiune a DNA-ului pentru a se revenii la un pret mai bun. Acum pretul licentei va include si comisionul de risc.
Io oricum revin la ideea mea: O partida data in schimbul diplomei nu mai poate fi luata inapoi. Ar trebui ca astia mai tinerii sa invete de la ai batrani si cu esperienta si sa-si monteze dusuri in birou, nu pentru a se racorii cand revin din sala de curs ci pentru a se igieniza ajutati de o tanara debutanta in ale dreptului. Ca doar se stie, este aproape imposibil sa te speli pe spate fara ajutor.
Aviz amatorilor.
Ministrul Daniel Funeriu se duce la magazinul Victoria să îşi cumpere cravate şi cămăşi. După ce îşi cumpără cravate, vrea să îi dea 5 lei şpagă vânzătorului, dar acesta refuză:
– Nu pot să primesc, d-le ministru, pentru că am fost şi eu profesor universitar şi ştiu ce salarii mici sunt în învăţământ.
Nervos, Funeriu se duce la raionul de cămăşi. Îşi cumpără câteva cămăşi şi vrea să îi dea şpagă 5 lei vânzătorului, care îl refuză:
– Nu pot să primesc, d-le ministru, pentru că am fost şi eu profesor universitar şi ştiu ce salarii mici sunt în învăţământ, îi spune vânzătorul.
Super-nervos, Funeriu iese din magazin şi vede un cerşetor în faţa magazinului. Se gândeşte puţin şi vrea să îi dea 10 lei cerşetorului.
La care acesta îi spune:
– Nu pot să primesc, d-le ministru…
Deja cu nervii la pământ, Funeriu îl întrerupe:
– Să nu spui că şi tu ai fost profesor universitar…
– Nu, îi răspunde acesta, eu chiar sunt profesor universitar, dar am o fereastră acum între 14,00 şi 15,00.
Traim intr-o lume in care totul este luat in gluma, nu mai stim ce e real si ireal, ce-i drept si nedrept, in care tu stii ca ai dus o viata pe care altii ti-o descriu ca pe o alta viata, in care oricine poate spune orice.Mi se pare o nebunie sa stai cu frica zilei de maine cand libertatea ta poate atarna de pixul, mail-lui sau cuvantul unui necunoscut.Cu ani in urma, cand au aparut memoriile lui Petre Pandrea , si eu lucram intr-un sistem de care atarna viata unor oameni, m-am rasculat si m-am revoltat ca s-au intamlpat astfel de nenororciri de care noi nu aveam cunostinta, a aparut memorialul durerii si am plans alaturi de partizanii de la Nucsoara care mai erau in viata, si la amintirile televizate despre Iuliu Hossu si preotii greco -catolici din inchisorile comuniste, nu am inteles de ce Dana Pacepa mergea zilnic la biserica…Apoi, ani in sir, nelinistile mele s-au domolit la spovedaniile de la Antim unde Rugul Aprins mai traia prin parintele Adrian Fageteanu si Sofian Boghiu…Si fiecare zi curgea cu suisuri si coborasuri, in care nimicuri deveneau drame sau momente de fericire . Copii saraci fiind, si eu si el – sotul meu- stiam ca numai prin carte si cultura poti deveni „cineva”, si munceam pe branci, primul concediu l-am avut in 1996, la 2 Mai intr-o casa de lut lipoveneasca si totul era mirific de simplu, copii au mai crescut si au fost intr-o excursie in Franta si primul lucru pe care ni l-au povestit cand s-au intors a fost despre drumurile fara gropi si casele cu acoperisuri rosii, intrebandu-ne ” casa noastra de ce are tabla?”, iar noi eram chiar mandri ca am gasit tabla groasa de Galati care nu rugineste asa usor. Intre timp, foile si cartile din bucataria noastra considerat birou se inmulteau pentru teza de doctorat, nimeni nu deranja o hartie, sambetele si duminicile pana la 12 faceam liniste ca tata invata, ani in sir, doar resturile de sendvisuri ale copiilor ascunse sau aruncate dupa suportul de pantofi transformat in biblioteca s-au rarit pentru ca ei au crescut…Mi se parea ca am totul, am uitat anii de saracie de inceput cand dormeam pe o dormeza si aveam perdele cusute de mana, cand ni s-a spus ca in 24 de ore unul din copiii nostri moare daca nu facem rost de lapte de soia si pentru o jumatate de cutie am colindat spitale intregi pentru ca nu aveam voie sa luam legatura organizatii umanitare, iar jumatate de sambata si de duminica erau deja normale pentru noi.Traiam alaturi de el dorinta de schimbare in scoala, credinta oarba in bunatatea oamenilor, in masurile de a promova tineri la catedra, de a alinia programele la cele de la universitati de renume europene.. pana intr-o zi.O zi in care nimic din viata noastra nu mai avea reper. Atunci am inteles ca in afara de suflet si libertate totul este fara importanta.La inceput a fost soc si frica, apoi teama si incrancenare, apoi resemnare si neputina in fata unui sistem. Acum am doar credinta, si inteleg „Intoarcerea la Hristos” a lui Ioan Ianolide si Valeriu Gafencu, inteleg rostul candelei aprinse si ziua si noaptea, si lectia umilintei pe care toti o purtam in noi …