Preşedintele Traian Băsescu a respins propunerile de numire a lui Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie pentru funcţia de procuror general şi, 
respectiv, cea de şef al DNA. Este a doua oară când șeful statului nu este de acord cu numirea lui Nițu în funcția de procuror general.
La sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, i-a transmis preşedintelui Traian Băsescu propunerile pentru numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a lui Tiberiu Niţu şi a lui Ioan Irimie pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
La începutul lunii ianuarie, la o şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele a solicitat Consiliului un punct de vedere referitor la articolul 134 din Constituţie, potrivit căruia propunerile pentru numirea procurorului general şi procurorului-şef al DNA trebuie să aparţină CSM.
El a precizat că nu se va grăbi cu aprobarea sau respingerea propunerilor pentru cele două funcţii, relatează AGERPRES.
„Nu am un termen în care să decid cu privire la cei doi procurori, dar aş vrea să ştiu punctul de vedere al CSM. CCR nu are dreptul să dea aviz înainte de a fi un conflict, eventual. Sigur, mă pot adresa CCR, dar vreau punctul de vedere al CSM înainte de orice”, a spus şeful statului, la acea dată.
Potrivit dispoziţiilor art. 54 alin. 1 din Legea 303/2004, procurorul general al PÎCCJ şi procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
În data de 22 noiembrie 2012, Secţia pentru procurori a CSM i-a audiat pe Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie, aceştia primind însă aviz negativ pentru numirea în cele două funcţii.
Despre Tiberiu Niţu, CSM a motivat că are un autocontrol scăzut, o rezistenţă scăzută la stres, irascibilitate şi o spontaneitate redusă, neîntrunind condiţiile şi exigenţele necesare funcţiei de procuror general al PÎCCJ, nu doar din punctul de vedere al lipsei unei viziuni strategice asupra managementului Ministerului Public, dar şi din perspectiva structurii de personalitate. În cazul lui Ioan Irimie, Consiliul a argumentat că are o scăzută capacitate de adaptare la condiţiile interviului, că a furnizat răspunsuri parţiale, uneori eronate, în raport cu scopul şi modalitatea de formulare a întrebărilor şi că nu cunoaşte instituţiile Uniunii Europene, făcând confuzie între acestea. De asemenea, CSM a susţinut că Irimie nu întruneşte abilităţile necesare exercitării funcţiei de şef al DNA atât la nivelul cunoştinţelor teoretice, cât şi al deprinderilor practice.
Mandatul lui Daniel Morar la şefia DNA a expirat în februarie, însă el a fost delegat să conducă în continuare instituţia, iar cel al Laurei Codruţa Kovesi ca procuror general al României a încetat la începutul lunii octombrie. Interimatul funcţiei de şef al Ministerului Public a fost asigurat de Daniel Morar, iar în locul său la conducerea DNA a fost delegată Laura Oprean.
Administrația Prezidențială a emis un comunicat de presă, în urmă cu puțin timp, în care a explicat motivul pentru care cele două candidaturi au fost respinse. “Motivaţia principală care a stat la baza deciziei domnului preşedinte Traian Băsescu este lipsa de transparenţă a procesului de selecţie organizat de Ministerul Justiţiei, care nu a fost stimulativ pentru ca un număr mai mare de procurori cu bune performanţe să se înscrie la procesul de selecţie”, se arată în comunicat. Ministrul Justiției este avertizat, pe această cale, că dacă nu va schimba procesul de selecție, șeful statului va proceda la fel pe viitor. “Domnul preşedinte Traian Băsescu atenţionează că pentru a accepta, în viitor, propunerile făcute de ministrul Justiţiei este necesară revizuirea totală a procedurii de selecţie a procurorilor care urmează a-i fi propuşi pentru funcţii de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în Direcţia Naţională Anticorupţie”, se mai precizează în comunicat.
