Câţiva vânători hunedoreni au decis să aibă grijă de animalele din pădure, dar și de viitoarea recoltă din gospodăriile oamenilor, ducând mâncare în pădure. Ei spun că numai aşa puii care urmează să se nască vor fi sănătoşi şi vor creşte mari. Adânc, în pădure, colţul ierbii n-a dat încă, iar animalale salbatice, mai ales scroafele şi căprioarele gestante, nu au ce mănca. Ca sa nu dea iama în culturile de grâu care abia încolţesc, astăzi vânătorii au dus saci cu porumb şi sare în pădure. “Are un dublu efect hrănirea asta complementară: de îndepărtare de culturile agricole şi de menţinere a vântului într-o zonă pe care noi o numim de linişte, unde nu se face vânătoare. E o zonă de hrănire şi de linişte în special pentru scroafele şi caprele care sunt gestante în perioada asta”, a declarat secretarul Clubul Hunedoara al AJVPS, Ioan Ciubotea.
Înainte să intre în pădure vânătorii au suflat în ţeava puştii ca într-o goarnă pentru a avertiza sălbăticiunile, apoi au luat urma unei turme de mistreţi şi au lăsat porumb şi sare chiar lângă locul unde se adapă pentru ca animalele sălbatice să le găsescă uşor. Porumb şi sare au mai pus şi în locuri special amenajate pentru hrănirea sălbăticiunilor, care sunt în mijlocul pădurii pentru ca animalele să nu fie deranjate mai ales în perioada când e interzisă vânătoarea. “Au nevoie de hrană complementară pentru că se apropie perioada de fătare şi am adus şi pentru mistreţi şi pentru capre. Le punem puţină să nu piardă instinctul de căutare”, a spus unul dintre vânători, Tiberiu Moise. “Suntem vânători, dar trebuie şi să protejăm vânatul, mai ales acum când sunt arme performante pentru a doborî de la distanţă vânatul care nu prea are şanse.
Măcar în acest fel protejăm puii care se vor naşte anul acesta. Vânatul e important pentru noi şi trebuie să-l respectăm”, a spus un alt vânător, Pavel Haiduc. Vânătorii spun ca hrana le va ajunge animalelor salbatice două săptămâni, apoi se vor întoarce să le aducă alta.
