CSM apără reputația procurorului Ioan Mureșan, reclamat de comisarul Traian Berbeceanu

CSM apără reputația procurorului Ioan Mureșan, reclamat de comisarul Traian Berbeceanu

0
DISTRIBUIȚI

berbeceanu2

Plenul CSM a admis cererea de apărare a independenței și reputației profesionale formulată de Ioan Mureșan, procuror șef al DIICOT-Alba Iulia, după ce la adresa acestuia au fost făcute comentarii denigratoare la posturi de televiziune, în legătură cu un conflict pe care l-ar fi avut cu fostul comisar șef al BCCO Alba Iulia Traian Berbeceanu, scrie Agerpres. La scurt timp de la reținerea și arestarea lui Traian Berbeceanu, pe Internet a fost postată o scrisoare atribuită comisarului, în care acesta susține că asupra sa și a echipei pe care o conduce se „desfășoară o acțiune mârșavă de mari proporții, organizată și coordonată de procurori ai DIICOT și ofițeri ai serviciilor de informații”, iar cel vinovat era indicat procurorul Ioan Mureșan.

După ce mai multe posturi de televiziune au dezbătut conținutul acestei scrisori, procurorul Ioan Mureșan a cerut CSM să îi apere reputația profesională. Potrivit CSM, în cererea formulată de Ioan Mureșan se arată că, în cadrul emisiunilor „La ordinea zilei”, „Subiectiv”, „100 de minute” și „Sinteza Zilei” difuzate pe postul TV Antena 3, la datele de 24 octombrie, 25 octombrie, respectiv 27 octombrie, și în cadrul emisiunii „Realitatea la raport” difuzată pe postul Realitatea TV la 28 octombrie, au fost formulate aspecte nereale, referitoare la modul de derulare a procedurilor penale într-o cauză penală, precum și comentarii denigratoare cu privire la pregătirea și profesionismul procurorului Ioan Mureșan și au fost puse în discuție măsurile luate de acesta într-un dosar al DIICOT Alba Iulia.

Procurorul șef a mai arătat că aspectele invocate în cursul emisiunilor au fost menite „să inducă în conștiința opiniei publice ideea transpunerii în planul răspunderii penale a unui presupus conflict personal între acesta și comisarul șef Berbeceanu Traian”. Totodată, au fost prezentate permanent imagini cu declarația de avere atât a procurorului Ioan Mureșan, cât și a lui Traian Berbeceanu, însoțite de remarcile jurnaliștilor și invitaților acestora.

„În conținutul transmisiilor televizate, a fost relatat pe larg și analizat, tendențios, cu rea-credință, partinic și exclusiv în defavoarea procurorului șef și a procurorilor DIICOT — Serviciul Teritorial Alba Iulia, conținutul unui mesaj scris numit ‘Scrisoare’ și atribuit inculpatului Berbeceanu Traian în care au fost formulate acuzații cărora li s-a atribuit valoare de certitudine, emițându-se judecăți de valoare.


În acest sens, s-a subestimat până la anulare rolul procurorului în faza de urmărire penală, subliniindu-se doar importanța comisarului Berbeceanu Traian în instrumentarea cauzelor”, declară CSM. Din Raportul inspectorilor judiciari, plenul CSM a reținut că, în cadrul emisiunilor televizate, au fost prezentate negativ activitatea de urmărire penală pe care procurorul șef Ioan Mureșan a desfășurat-o în dosarul respectiv, actele procesuale pe care le-a întocmit, contestându-se modul de administrare a probatoriului și temeinicia acestuia și s-a afirmat că mijloacele de probă ar fi fost obținute ilegal și ar fi lipsite de forță probantă, fiindu-i pusă sub semnul îndoielii competența profesională.

De asemenea, modul de prezentare, în emisiunile anterior menționate, a activității desfășurate atât de procurorul Ioan Mureșan, cât și de ceilalți procurori din cadrul DIICOT—Serviciul Teritorial Alba Iulia, „a avut drept scop declarat influențarea instanțelor de judecată, concluzionându-se tendențios că tot dosarul ar fi o înscenare pentru o răzbunare realizată de procurorii de mai sus, împreună cu serviciile de informații, împotriva comisarului Berbeceanu Traian”.

„Prin afirmațiile făcute în cadrul dezbaterilor, jurnaliștii au depășit limitele admisibile ale libertății de exprimare, așa cum sunt protejate de dispozițiile articolului 10 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri în ipoteza în care folosirea libertății de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești”, susține CSM.

Plenul CSM a reținut că afirmațiile formulate în cadrul emisiunilor TV respective au fost de natură „să creeze suspiciuni în rândul opiniei publice cu privire la probitatea profesională, independența și imparțialitatea procurorului șef Ioan Mureșan”.

CSM a apreciat că declarații de genul celor analizate aduc nemijlocit atingere independenței, prestigiului și credibilității justiției, având drept urmare subminarea autorității procurorilor.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.