CAMPANIE PRESSALERT.ro LUPTĂTOARELE Ada Hausvater, femeia premierelor. Cum a reuşit să revoluţioneze...

CAMPANIE PRESSALERT.ro LUPTĂTOARELE Ada Hausvater, femeia premierelor. Cum a reuşit să revoluţioneze scena Teatrului Național din Timișoara

5
DISTRIBUIȚI

ada2

Acum 8 ani, când și-a început mandatul de director la  Teatrul Național din Timișoara, în jurul ei se crease o mare de discuții. Lumea se întreba ce are a face o prea tânără femeie în fruntea unei asemenea instituții; aproape că nu voiau să îi dea șanse. Vocile erau tari. Ada Hausvater avea „doar” 31 de ani.  Și a fost mai bună la concursul pentru postul de manager decât doi actori și doi regizori cu state vechi.

Pentru timișoreni, Ada Hausvater a devenit omul care le-a scos teatrul din conul de umbră în care intrase. Ea a făcut să se vorbească despre Naționalul timișorean nu numai în țară, ci și în afară. Ada Hausvater a readus oamenii la teatru. ”Dacă în 2009, de exemplu, reușiserăm, cu toate eforturile, cu sumedenie de inițiative să ajungem la un număr „record” de 13.000 de spectatori, în ultimii ani lucrurile s-au schimbat foarte mult. Cifrele vorbesc de la sine: aproape 33.000 de spectatori în 2011, peste 35.500 în anul 2012, pentru ca în 2013 spectacolele Teatrului Național să aducă în săli 39.164 de spectatori”, spune directoarea Naționalului.

”E important să fim prezenți în plan european”

Mai mult decât atât, după ani buni, Ada Hausvater a repus Timișoara pe harta dramaturgiei mondiale. Ca manager, a construit Teatrului  Naţional o identitate puternică, modernă, europeană. Amintim numai „Boala familiei M” de Fausto Paravidino, un spectacol  cu o carieră de invidiat, intrat în atenția celebrului teatru Odeon din Paris, care a preluat 10 reprezentații,  spectacolul fiind invitat, de asemenea, la numeroase festivaluri internaţionale. Tot în această perioadă, Teatrul Naţional a intrat cu toate forțele în circuitul cultural european prin afilierea la câteva dintre cele mai importante reţele teatrale europene (Atelier Européen de la Traduction, European Theatre Convention); de asemenea, Festivalul European al Spectacolului Timişoara – Festival al Dramaturgiei Româneşti și-a câștigat dimensiunea europeană, certificată de cooptarea FEST-FDR în E.F.A. – European Festivals Association, cea mai puternică reţea europeană de profil.

”E important să fim prezenți în plan european. Singura formulă să te poți cunoaște cu adevărat este să ai capacitatea de a te raporta la cel de alături, să comunici cu el, să vezi ce vă apropie și ce vă desparte. Dialogul cu alte culturi ne face prezenți. Sunt convinsă că teatrul românesc, cultura românească are o voce distinctă și în armonie cu toate celelalte culturi ale lumii. Acesta este motivul pentru care Teatrul Național Timișoara este atât de „branșat” la pulsul teatral internațional, nu numai prin afilierea la marile rețele europene European Theatre Convention și European Festivals  Association, ci și  prin atenția pe care o acordă dramaturgiei contemporane universale – prin alegerile de repertoriu, dar și prin traducerile realizate fie în cadrul Atelierului European de Traduceri, fie, mai recent, în colecția de carte aTeNT. De asemenea, acest dialog permanent este întreținut  și prin invitarea unor creatori din străinătate să monteze la Teatrul Național, cum ar fi Pák Frenák, artist francez de origine maghiară, sau, mai recent, cunoscutul regizor sârb Kokan Mladenović. Trebuie să adaug că anul 2014 va aduce surprize noi în acest sens. Cu siguranță, tot acesta este și motivul principal pentru care am reinventat festivalul pe care Teatrul Național îl organizează de mulți ani, din 1980: astăzi, FEST-FDR se construiește în jurul acestor două dimensiuni culturale majore: componenta de dramaturgie românească (secțiunea FDR), într-un dialog direct, integrator cu modulul FEST, dedicat spectacolului de teatru internațional, precum și celor mai noi și inovatoare forme de exprimare artistică”, explică Ada Hausvater.

Ada Hausvater 3

”Am construit mai mult decât o reputație”

Poate pentru că e tânără, poate pentru că e puțin nebună, poate pentru că știe ea mai bine cum trebuie făcute unele lucruri, Ada Hausvater a inițiat primele demersuri publice locale și naționale pentru proiectul Timișoara – Capitală Culturală Europeană, dar nu înainte de a obține un al doilea spațiu de spectacole, fostul manej imperial din timpul Împărătesei Maria Terezia, acum Sala 2.


Realizată cu suportul financiar al Ministerului Culturii,  de la inaugurarea din anul 2010, Sala 2 este cea mai modernă sală de spectacole din România, un spațiu modulabil și adaptabil pentru toate cerințele teatrului contemporan. În timpul primului său mandat, Ada Hausvater a introdus în circuitul teatral un al treilea spațiu de spectacole, foarte iubit mai ales de publicul tânăr, o micuță sală dedicată experimentului și interacțiunii publicului cu actorii – Studio UȚU.

Și a adus, pe scenele Naționalului, piese noi, regizori străini de primă clasă, a câștigat premii. Spectacolele produse în anii săi de manageriat, investiția extraordinară de încredere în potențialul trupei timișorene, racordul permanent la comunitate în primul rând prin teatru, dar și prin numeroasele sale inițiative civice, au oferit Teatrului Național ce avusese cu multe decenii în urmă: reputație.

”A trebuit să construim mai mult decât reputația Teatrului Național. A trebuit să-i construim o identitate, șubrezită de tot felul de greșite înțelegeri. A fost o muncă de echipă în care l-am avut alături în permanență pe Ion Rizea, directorul general adjunct al teatrului. Și când spun muncă de echipă mă refer la felul în care actorii, oamenii din spatele scenei, toți cei care fac să trăiască un teatru au muncit conștienți de o miză comună: Teatrul Național. Asta s-a văzut. Publicul a simițit schimbarea. De asemenea, faptul că am deschis Sala 2 a avut un efect extraordinar: brusc, Teatrul Național era acolo. Spectacolele, diversitatea lor, spațiile de joc, toate acestea certifică direcția bună, pozitivă a Teatrului Național care a devenit, în acești ultimi ani, un adevărat partener pentru publicul său și, am mai spus-o, un spațiu cultural extrem de prietenos și de dinamic”, spune directoarea Naționalului.

Cea mai tânără directoare de teatru din România

Ada Hausvater este cea mai tânără directoare de teatru din România. Este singura, însă, care conduce un teatru național.

Este regizor. Câteva dintre cele mai recente montări ale sale aparțin Timișoarei – „O scrisoare pierdută”, „Copenhaga” și „Anna Karenina”, spectacole care te lasă mut și pe care nu te saturi să le revezi.

De la absolvirea Academiei de Teatru şi Film, în 1997, Ada Hausvater a montat zeci de spectacole în teatre din România şi Republica Moldova, „atacând” un repertoriu extrem de variat, de la dramaturgia clasică la teatrul contemporan, adaptări şi scenarii pentru teatru.

Provocare majoră: să fii soția unui regizor celebru

Ada este o ființă extrem de activă. Nu e numai regizor, manager vizionar și om de cultură, e și mama unui puști blond absolut incredibil. E soția unui regizor celebru. Spune, amuzată, că asta e ”o provocare”. În timp ce își ducea copilul la grădiniță, a găsit energia să lucreze la teza de doctorat, astfel că în 2011 devenea doctor în teatru. În anul următor, guvernul francez, prin Ministerul Culturii și Comunicației, a conferit Adei Hausvater titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor, medalia fiindu-i înmânată de ambasadorul Franței în România, Philippe Gustin. Și încă nu am spus că managerul Teatrului Național este Senator de onoare al Universității de Vest, sau că a pus pe picioare singurul complex de ateliere de producție de decoruri de teatru din această parte a Europei, „Fabrica de decoruri”.

 Proiecte de suflet: Fabrica de decoruri și recuperarea sinagogii desacralizate

”Atelierele de producție, pe care noi le-am numit „Fabrica de decoruri” sunt concepute să construiască exact ceea ce spun: decoruri de teatru. Este una dintre cele mai importante realizări ale noastre. Trebuie să știți că atelierele de producție lucrau, de zeci de ani, în niște condiții teribile, în lipsă de spațiu, de multe ori sub cerul liber, în curte. Unele lucrări nici nu puteau fi realizate aici, din acest motiv. În aceste condiții, „Fabrica de decoruri” a fost un proiect major. Astăzi atelierele Teatrului Național au început să producă decoruri și rezultatele pozitive se simt din toate punctele de vedere”, explică Hausvater.

Unul dintre proiectele de management vizează recuperarea pentru teatru a unui monument istoric – sinagoga desacralizată din cartierul Fabric – şi transformarea sa într-o nouă sală de spectacole, în cadrul viitorului Centru European de Antropologie Multiculturală a Spectacolului (obiectiv în lucru). Mai trebuie spus că toate marile proiecte ale Teatrului Național – Sala 2, Atelierele de producție „Fabrica de decoruri”, această nouă sală de spectacole creată prin reconversia fostei sinagogi, au fost finanțate de Ministerul Culturii. În cazul acesteia din urmă, proiectul tehnic a fost depus la Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Culturii, urmând să fie făcuți toți pașii legali pentru continuarea acestui proiect atât de important nu doar pentru Teatrul Național, cât mai ales pentru Timișoara.

5 COMENTARII

  1. este curata propaganda pentru domnu Hausvater din motive evidente si ca sa castige mai multi bani ca regizor. Aflati ca cel mai bun teatru la ora actuala este TEATRUL GERMAN cu multe premii rasunatoare sub conducerea profesionista a domnului Varsandan, dublu licentiat in teatru si drept, si foarte iubit de oamenii de teatru din romania. Iar povestea cu fabrica de decoruri a familiei hausvater este bla bla bla pentru ca cele mai profesioniste si ieftine decoruri le concepe si creaza domnu BUHAGIAR din capitala.

  2. De acord cu dumneata in ceea ce-l priveste pe d. Varsandan , in schimb Dragos Buhagiar este orice, numai ieftin nu ! Revenind la Teatrul National , directoarea crezandu-se mare regizor, taie teatrului craca de sub picioare … nu va dori sa aduca regizori cu adevarat importanti cum face Varsandan pentru a nu-si arata mediocritatea…

  3. Nu pot sa ma pronunt despre Ada Hausvater ca nu o cunosc dar trebuie sa fiu de acord cu performantele teatrul german care este cotat la ora actuala al cincelea cel mai bun teatru in tara, dupa doua teatre din Bucuresti, cel maghiar din Cluj si nationalul din Craiova.
    La teatrul german chiar se face treaba buna si cine doreste sa se convinga sa meraga la ultima premiera a teatrului, spectacolul Cabaret. Desi aproape toate sepctacolele lor sunt bune: Faptasi, Fetitia din bolul pestelui auriu, Uratul – sunt specatcole care nu trebuie ratate.

  4. Articolul este scris cu un ton slugarnic, nu obiectiv, asa cum ar trebui sa aiba un om de presa. Este evident un alt articol „incurajat” de TNT. Cel mai tanar manager de teatru care intr-adevar a facut ceva demn de tinut minte a fost Demeter Andras Istvan. Un adevarat manager, un adevarat om de teatru. Nu se poate pune nici un semn de egalitate intre ei.

    Dna sau Dra Stanici, care sunt acele „zeci de spectacole” montate de Ada Lupu? Aici nu v-ati prea documentat. Nici nu prea aveati cu ce. Ca manager, daca n-ar fi Dl Rizea, s-ar duce teatrul de rapa. Pacat ca din prea multe „trebi ale mosiei” nu se mai implica profesionist in adevarata lui meserie. Din punct de vedere managerial si repertorial, TNT a fost depasit de departe de Teatrul German de Stat, care isi merita premiile pe buna dreptate.

    Teatrul National a avut initiative bune, dar multe se fac in goana pentru titluri si poleiala – care in anumite anturaje se pot obtine foarte simplu – iar asa se ajunge la carpeli, care se vad cu ochiul liber.

    Dna sau Dra Stanici, in loc sa scrieti atat de programat laudativ, mai bine intrebati-o pe Dna Hausvater care este istoria acestui teatru timisorean pe care ea, ca bucuresteanca, il conduce? Pana si Casa de Cultura din Lugoj are trei pagini de istoric… Iar daca ne luam dupa site-ul TNT, foarte slab ingrijit de altfel, aceasta institutie – construita in 1875 – apare din neant.

    Din pacate, de ceva vreme actorii de la National nu mai joaca cu aceeasi tragere de inima… oare de ce? In rest, numai de bine.

  5. „Cel ce pe sine nu se poate stapani

    ce bucuros ar vrea sa stapaneasca pe vecin.”

    Dedic versurile scrise de Goethe anonimilor de mai sus.

    Aveti curaj si responsabilitate, doamnelor si domnilor! Sustineti-va părerile sub nume propriu!

    Multumesc!

    Ada Hausvater

Dă-i un răspuns lui Ada Hausvater Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.