Borangicul, mătasea tradițională românească, prinde din nou viață. Cum va fi înnobilată de primul parfum 100% autohton FOTO și VIDEO

O fundație din Timișoara, animată de un arhitect, soția lui și alți oameni cu suflet mare și-au propus să salveze de la dispariție arta borangicului.

Potrivit DEX-ului, borangicul este firul depănat de pe gogoșile viermilor de mătase și țesătura făcută în industria casnică din acest fir. Dacă la finele anilor *70 România era pe locul doi în lume la exportul firului de mătase, în prezent, borangicul mai este produs la noi în țară doar în gospodăria unei familii din Vâlcea. Gospodăria Cristinei Niculescu, la Stoenești. ”Țesătoria e parterul cesei”, spune femeia. E emoționată până la lacrimi că niște oameni din Timișoara, oameni cu majuscule și inimi imense, vor să o susțină să ducă mai departe măiestria pe care la rându-i a moștenit-o în familie.

Oricât de incredibil pare, azi, în România mai este o singură familie care creşte viermi de mătase, aceasta. Aceeași familie se ocupă de prelucrarea borangicului, iar apoi, din firele subțiri și delicate realiezază superbe ii. Cristina Niculescu îli amintește cât de greu a fost, acum 15 ani, să găsească meșteri populari care să mai știe să îi facă războaie de țesut borangic. ”Ultimul meșter s-a dus. Nu cred că o să mai găsim vreunul care să fi învățat să facă așa ceva”, ne spune.

Cu orice preț

Arhitectul timișorean Marius Miclăuș, prin fundația sa, Archaeus, a hotărât să nu lase ca acest meșteșug să dispară. ”Am inițiat un proiect de voluntariat pentru crearea unui “brand” unitar, contemporan, dar cu rădăcini în meşteşugul românesc, ca o întrețesere a mai multor arte, toate pentru excelenţă. Am început cu un proiect de arhitectură – scopul nostru în această fază este de a construi pentru doamna Cristina o țesătorie nouă, apoi am chemat tineri creatori alături”, spune arhitectul Miclăuș. Țesătoria, pentru care fundația strânge fonduri, va fi realizată integral cu materialele locului – lemn, piatră, pământ ars, proiectul inspirându-se din arhitectura tradițională a locului și urmând să folosească voluntari și meșteri populari, al locului și ei.

Designerul Ciprian Cârstulescu s-a ocupat de identitatea vizuală a brandului, astfel că borangicul de la Stoenești are un logo impresionant.

În cadrul proiectului a fost realizat deja un film documentar, Țesătoria de la parter, de către regizorul Răzvan Marchiș. Alina Mărgulescu, fashion designer cunoscut, unul din puținii designeri români care și-au prezentat creațiile la Săptămâna Modei de la Milano, a realizat o primă colecție cu numele Borangic, inspirată din povestea coconilor de mătase și ceea ce se întâmplă la Stoenești. A creat pălării din care curgeau coconi de viermi de mătase, pelerine sofisticate și rochii elegante. Toate din borangicul produs de Cristina Niculescu. ”Aceste lucruri mă reprezintă. Primesc niște materiale țesute manual. Materialul îmi spune cum ar trebui să îl creez, mă ajută”, explică designerul.

Cristina Niculescu povestește că e nevoie de un an de zile ca să fie gata o ie, timp în care viermii de mătase sunt hrăniți cu frunze de dud ca să crească mai repede: ”Creștem 40 de grame de larve și ar trebui în condiții optime să obținem 100 de kilograme de coconi de mătase”. În proiect a intrat și Casa de vinuri AVINCIS – Vila Dobrușa, care a realizat un Sauvignon Blanc Borangic, ”proaspăt şi mătăsos; uşor şi exotic”, ca borangicul.

Primul parfum 100% românesc

Vineri seara, singurul parfumier român, timișoreanul Octavian Coifan, a prezentat în cadrul unui eveniment special, cea mai „exotică” intrare în proiect, și anume parfumul Borangic. ”Primul parfum românesc, o broderie olfactivă, este un poem la graniţa dintre diafan şi splendoarea bizantină. Borangic trans-parfum stă sub semnul metamorfozei, “ţesând cu recile-i scântei o mreajă de văpaie”. Între transparenţă şi fum, între abur suav şi sevă cristalizată, această aqua angelica mi-a fost inspirată de portretul Reginei Elisabeta, de o plantă rară din Ardeal şi de un loc din Cheile Nerei unde miresmele se îngemănează pe aripi de vânt ca într-o ţesătură de borangic”, mărturisește parfumierul.

Toate produsele designerilor, în momentul în care vor fi disponibile pe piață, vor asigura fonduri pentru sprijinirea meșteșugului dus mai departe de familia Niculescu, la Stoenești. Este rațiunea pentru care s-au alăturat proiectului Fundației Archaeus. ( Fotografii : Olimpiu Vuia)