Despre românul pe care îl vor tinerii

Despre românul pe care îl vor tinerii

1
DISTRIBUIȚI

loredana codrut

Zi de zi devin din ce în ce mai convinsă că România nu a ieşit din comunism. Şi dacă ar fi ieşit a intrat în ceva ce pentru noi românii e letal. Încet, în România uniforma comunistă a fost înlocuită în şcoli cu ţinuta opulentă cu mesajul tacit „uite câţi bani are tata”. Piaţa de muncă s-a liberalizat. Azi nu mai ieşi la pensie de la un loc de muncă. Păcat că azi nu ai certitudinea zilei de mâine, or fără liniştea de acest tip nu poţi fi om, darămite un profesionsit bun. Şi în România nici profesionştii nu au trecere pentru că acei oameni cer bani mulţi. Cei mai mulţi au plecat dincolo şi bine au făcut. Când vine vorba de familii, la modă pare să fie divorţul sau familia disfuncţională. Suntem liberi, dar încă trăim cu frica prejudecăţilor că nu avem un job de prestigiu, un soţ cu bani sau copii până la vârsta de 30 de ani.

Să vrei altceva de la viaţă e păcat, iar în România, ţara fărădelegilor, păcatele se plătesc scump.


Pardon, le plăteşte cine trebuie. Dacă pe vremea lui Ceauşescu se trăgea pentru plata datoriilor ţării, acum tragem pentru ziua de mâine. Nimic mai mult decât penibil. Avem libertatea de a ne informa şi cu toate astea suntem probabil mai încuiaţi decât pe vremea lui Ceauşescu. Atunci ne plângeam că nu ni se dă. Acum nu vrem să selectăm. Suntem o naţiune de drăguşeni sau salami. Iar succesul prin muncă e un simplu vis în această ţară.

De fapt, calea simplă şi facilă e fie să furi ca bărbat, fie să te dezbraci ca femeie. În câteva zile, vom auzi statistici ameţitoare despre câţi elevi au picat BAC-ul, dar ne vom linişti privind ştiri cu vacanţele luxoase ale vedetelor. Tot în curând vom alege un preşedinte care teoretic ne va duce pe o nouă direcţie. Una bună sperăm. Am tot respectul pentru toţi oamenii competenţi, iar domnul Klaus Iohannis se numără printre ei, judecând după cum a transformat Sibiul. Adevărul este că ne-ar prinde bine puţină rigoare şi precizie nemţească, unii din noi merităm să fim serios scuturaţi. Şi totuşi, oare în ţara asta nu găsim şi noi un român care să ne conducă? Ne-a mai rămas vreun om demn, competent şi sigur pe el care să ia frâiele şi să ne scoată din impasul ăsta din care nici noi parcă nu nădăjduim să mai ieşim? Dacă da, tinerii români, în frunte cu mine, te aşteaptă!

1 COMENTARIU

Lasă un răspuns la ioana Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.