Exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică, explicată la Timișoara. Cum va...

Exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică, explicată la Timișoara. Cum va fi afectată cea mai activă zonă seismică a României

1
DISTRIBUIȚI

protest gaze sist07

Exploatarea gazelor de șist, un subiect care nu a reușit să suscite interesul timișorenilor. Deși în orașul de pe Bega au avut loc mai multe proteste împotriva exploatărilor de la Roșia Montană, împotriva exploatării gazelor de șist sau a fracturării hidraulice, astăzi dezbaterea organizată la Filarmonica „Banatul” nu a reușit să umple nici măcar o sală.

Vlad Codrea, geolog la UBB Cluj a explicat câteva detalii tehnice legate de exploatarea gazelor de șist prin fracturarea hidraulică. Acesta a spus că gazele de șist sunt gaze naturale ca și celelalte gaze, dar care sunt formate și care rămân cantonate în șisturi argiloase. Spre deosebire de gazele convenționale, acestea au rămas captive în rocile argiloase și sunt resurse neconvenționale. Conform expertului, în România există două zone cunoscute pentru prezența gazelor de șist – adică Sudul Dobrogei, de notorietate pentru gazele de șist, dar și blocul Bârlad cu suprafață de 6.000 mp. Codrea a explicat că în vreme ce prospecțiunile nu pot produce cutremure semnificative, resursele pot fi cu adevărat depistate doar cu ajutorul sondelor, care prezintă un adevărat risc. Întrucât gaura de sondă nu rezistă, ea trebuie să fie consolidată cu burlane de oțel care se cimentează în spate, iar pentru a putea fi exploatate ele trebuie perforate.


Practic, în cadrul fracturării hidraulice se realizează o combinație între forajul orizontal și foraj vertical.

Problemele ridicate de fracturarea hidraulică se leagă în principal de resurse. Codrea a explicat că fluidul de fracturare este o rețetă secretă, fiind rezultatul unei cercetări plătite. Ceea ce se știe este că, în funcție de roca cercetată, în compoziția fluidului pot intra, pe lângă cele 90% apă, și 250 de substanțe din care 58 pot cauza cancer, mutații, pot avea efecte asupra reproducerii sau pot afecta viețuitoarele acvatice.

Codrea spune că oamenii își pot da seama dacă pe teritoriul lor se fac cercetări într-un mod foarte simplu. Pe lângă faptul că este nevoie de foarte multe mașini specializate, o singură sondă are nevoie de 60 de milioane de litri de apă pentru funcționare. Marele pericol este reprezentat de faptul că apele folosite trebuie gestionate cu mare grijă, dar și că roca folosită se poate perfora și astfel fluidul de fracturare se poate scurge în mod nedorit.

Un alt aspect ce necesită o atenție sporită este numărul de locuitori din zona unde se fac intervenții. Expertul susține că exploatarea gazelor de șist este mai prietenoasă cu mediul în raport cu ceea ce oferă cărbunele sau arderea țițeiului, însă a atenționat că statul trebuie să aibă mare grijă la întocmirea contractelor întrucât țările arabe spre exemplu s-au îmbogățit doar din redevențe. Pe final, geologul a conchis că riscul ca zona seismică Vrancea să fie activată este practic inexistent. Revoluționarul Ioan Savu a cerut ca legislația privind exploatarea gazelor de șist să fie adoptată cu mare grijă și doar ca urmare a unui referendum național.

1 COMENTARIU

Dă-i un răspuns lui Unu Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.