Ziua Armatei, celebrată la Timișoara. Cum a ajuns ziua de naștere a...

Ziua Armatei, celebrată la Timișoara. Cum a ajuns ziua de naștere a Regelui Mihai să fie și ziua forțelor armatei

0
DISTRIBUIȚI

Regele si Antonescu

Sâmbătă, 25 octombrie, începând cu ora 10.00, în Parcul Central din Timișoara, va avea loc un ceremonial militar şi religios de depunere de coroane şi jerbe de flori în memoria eroilor care s-au jertfit pentru apărarea patriei, iar de la ora 19.00, militarii Brigăzii 18 Infanterie vor efectua retragerea cu torţe pe itinerariul str. Mărăşeşti – Brigada 18 Infanterie „Banat” – Piaţa Victoriei – Catedrala Mitropolitană – Primăria Timişoara – Palatul Administrativ – str. Mărăşeşti – Brigada 18 Infanterie „Banat”.

La 25 octombrie 1921, în castelul Foişor de la Sinaia, se năştea cel care, la nici şase ani, avea să devină Regele Mihai I al României, sub tutela unei regenţe. După abdicarea regelui Carol al II.lea, când încă nu împlinise 19 ani, a devenit pentru a doua oară rege, într-un moment extrem de greu pentru ţară. Ion Antonescu pregătea alianţa cu puterile Axei iar în vara anului următor, România intra în război de partea acestora. Antonescu dobândise puteri depline, abrogase constituţia, iar autoritatea regelui era una simbolică, fiind lipsit de orice prerogative importante şi neputându-şi exercita drepturile constituţionale.

Prin lovitura de palat de la 23 august 1944, asumată de Regele Mihai, mareşalul Antonescu a fost arestat, în urma refuzului său categoric de a înceta alianţa cu ocupantul german şi de a cere armistiţiu pe frontul de răsărit. Armata română nu a întreprins nici măcar o singură mişcare de protest sau rezistenţă pe front sau în spatele frontului şi a continuat lupta alături de Aliaţi, până la victoria finală, susţinându-şi regele. A urmat anihilarea ofensivelor germane şi eliberarea a numeroase localităţi, după care trupele române au trecut la contraofensivă, împingând trupele inamice spre nord.

În noaptea de 24 spre 25 octombrie, ultimele rezistenţe germane de pe teritoriul Transilvaniei au fost înfrânte, şi pe clădirea primăriei din Carei a fost înălţat steagul românesc.


Victoria finală a fost amânată deliberat de Marele Stat Major cu câteva zile, deoarece armata română dorea ca eliberarea ultimului colţ de pământ românesc să fie un omagiu şi un semn de devotament adus Regelui Mihai, comandantul suprem al forţelor armate conform constituţiei din 1923, repusă în vigoare. A fost cadoul armatei române în cinstea zilei de naştere a Regelui. De atunci, 25 octombrie a rămas Ziua Armatei Române, pe care nici comuniştii n-au îndrăznit să o schimbe, deşi au lezat demnitatea armatei într-o manieră fără precedent.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.