Lumea ştiinţifică, şi în primul rând cea preocupată de astronomie şi astrofizică, aşteaptă cu sufletul la gură un eveniment care va avea loc pentru prima dată în istoria omenirii în această după-amiază, când sonda spaţială Rosetta va îndeplini misiunea de aterizare a unui modul pe solul cometei Churyumov-Gerasimenko.
Astronautul Alexander Gerst, de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA), a şi făcut o demonstraţie, cu ajutorul unui modul „Sphere”, despre felul în care misiunea Rosetta va încerca să facă posibilă aterizarea pe solul cometei. Un concurs aflat sub tutela Massachusetts Institute of Technology (MIT), National Aeronautics and Space Administration (NASA) şi European Space Agency (ESA), oferă copiilor din întreaga lume posibilitatea de a face programe pentru astfel de module şi să execute diferite misiuni iar câştigătorii vor dobândi dreptul de a comanda şi deplasa sfere reale, aflate în staţia cosmică internaţională. Din cele 109 echipe din întreaga lume care participă la acest concurs, România este înscrisă cu şase echipe, care, periodic, trebuie să trimită soluţii la misiunile solicitate.
Din Timişoara participă la acest concurs trei elevi ai colegiului „C.D. Loga”, Gabriel Baban şi Bogdan Stângă din clasa a XII-a şi Darius Costolas din clasa a XI-a, coordonaţi de asist. Univ. Alexandru Iovanovici şi prof. dr. Sandu Golcea. Echipele participante dezvoltă algoritmi şi programe de comandă şi control a unui satelit virtual care reprezintă în mod fidel comportamentul unui modul Sphere, în vederea executării cu succes a unor misiuni solicitate de organizatorii competiţiei. Soluţiile sunt trimise pe un server central, care gestionează mediul de simulare executând misiuni virtuale şi fiecare misiune tratează anumite probleme ale unei misiuni reale, precum cea executată de Rosetta. O mare parte din munca echipei de la Loga s-a axat pe analiza cinematicii şi dinamicii corpurilor implicate, ceea ce a presupus o documentare suplimentară serioasă în ce priveşte noţiunile de fizică şi cele de matematică. Pe holurile colegiului „C.D. Loga” a fost amenajată şi o expoziţie care prezintă date despre misiunea Rosetta şi simularea acesteia cu ajutorul modulului Sphere.
Cometa, care poartă numele celor care au descoperit-o, a fost observată pentru prima dată în 1969, când câţiva astronomi din Kiev se aflau în Kazahstan, la Alma Ata, într-o misiune ştiinţifică de supraveghere a cometelor.
Ea are un volum de 25 de kilometri cubi, o densitate de 0,4 grame/cm cub iar temperatura ei variază între -213 grade Celsius şi -113 grade Celsius. În coada cometei s-a identificat apă, monoxid de carbon, bioxid de carbon, amoniac, metan, metanol, sodiu şi magneziu.
Sonda spaţială Rosetta, numită astfel după celebra piatră descoperită în Egipt în timpul campaniei lui Napoleon Bonaparte, care a permis descifrarea scrierii hieroglifice, este cea în care sunt montate toate echipamentele, şi transportă 11 instrumente pe staţia orbitală şi 11 în modulul de aterizare „Philae”, care va fi eliberat în 12 noiembrie, la ora 10.35, ora României, la o distanţă de aproximativ 22,5 kilometri de centrul cometei. Aşezarea sondei spaţiale pe solul cometei ar trebui să aibă loc miercuri, în jurul orei 17.35 (ora României), căci modulul va cădea relativ încet (1 m/s), deoarece cometa are un câmp gravitaţional slab şi modulul nu are sisteme de propulsie pentru ghidare. După ce modulul va fi ancorat pe cometă cu ajutorul unor harpoane, va începe misiunea primară: va lua imagini panoramice ale împrejurimilor, va efectua analize chimice, va face măsurători pentru determinarea caracteristicilor electrice şi mecanice ale suprafeţei nucleului cometei şi va încerca să pună în evidenţă structura internă a nucleului. Datele vor fi transmise staţiei Rosetta, rămasă pe orbită, iar de acolo vor fi direcţionate spre Pământ.
Misiunea secundară va consta în încercarea de a determina proprietăţile fizice şi chimice ale cometei, pe măsură ce aceasta se va apropia de soare iar sonda Rosetta va începe manevrele de rotaţie în jurul cometei şi o va însoţi în perioada în care se va afla în cel mai apropiat punct de Soare (periheliu), în august 2015, urmărind comportamentul cometei pe drumul invers, spre exteriorul sistemului solar, până spre sfârşitul anului viitor. Misiunea este de o importanţă foarte mare deoarece ar putea confirma teoria potrivit căreia viaţa pe Pământ a fost adusă din cosmos de comete. Dacă se vor depista în această cometă elemente organice, se vor fi descoperit primii germeni de viaţă extraterestră, care vor confirma ipoteza originii vieţii pe Pământ ca fiind de provenienţă cosmică.
