VICTORIE pentru peisagiștii din Timișoara. Ce exemplu de bună practică îi dau...

VICTORIE pentru peisagiștii din Timișoara. Ce exemplu de bună practică îi dau edilului Robu pentru spațiile verzi

1
DISTRIBUIȚI

11229289_10202922971355911_2613982998198625887_n

În parcul de lângă Universitatea de Vest din Timișoara a început reorganizarea zonei verzi și amenajarea aleilor, desființate de mai bine de un an. Surprinzător pentru dascăli și studenți, Primăria a luat decizia să redeseneze zonele pietonale, însă nu oricum, ci, în premieră, luându-se după obișnuințele celor care tranzitează zilnic zona. Noutatea a fost anunțată cu bucurie pe Facebook: „O veste bună (există şi aşa ceva): se refac aleile stricate de la Universitatea de Vest şi de la Chimie. În plus, apar şi altele noi, pe unde se făcuseră în timp poteci”.

Asfel, pe lângă aleile care în mod tradițional au fost desenate în parc, au apărut și altele noi, pe locul cărărilor bătătorite de studenți în încercarea de a-și scurta traversarea zilnică a zonei. Astfel de practici sunt des întâlnite în țările civilizate. „Există o practică comună care se aplică încă în multe dintre ţările europene cu experienţă vastă în domeniu (Marea Britanie, Germania, Franţa etc) , ca atunci când se decide reconfigurarea/(re)sistematizarea unor căi de circulaţie, în zone intens/des circulate, respectiv, se apelează la o strategie simplă, ieftină, de bun simț şi eficientă. Spaţiul care face obiectul investiţiei este lăsat intenţionat nesistematizat un anume timp, pentru ca această reţea de drumuri/alei/poteci să fie generate în mod natural de către utilizatorii frecvenţi Potecile rezultate sunt apoi sistematizate şi amenajate sub formă de alei, folosind materiale care asigură atât un bun confort în deplasare cât şi în acord cu peisajul natural sau construit pe care-l deserveşte.


Acest gen de amenajări contribuie (in)direct la estetica urbană şi prin urmare trebuie armonizate cu volumele arhitecturale şi zonele naturale pe care le pun astfel în valoare. Explicația vine de la Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest „Abordarea este corectă din punctul de vedere al proiectării de specialitate cât şi a eficientizării investiţiei din punct de vedere economic. E mult mai practic ca aceste alei să fie realizate pe trama potecilor rezultate în urma fluxului cotidian, decât urmare a unei soluţii clasice de amenajare fără o observaţie prealabilă atentă”, a explicat peisagistul Andrei Condoroș, președintele Asociației cu sediul în Timişoara.

Primăria Timișoara explică „minunea”, și anume că, moment rarisim, edilii au gândit corect. „În această săptămână, Primăria Municipiului Timișoara efectuează lucrări de asfaltare și reamenajare a aleilor din zona Universității de Vest. În cadrul acestei lucrări, pe lângă aleile existente care vor fi reabilitate, vor fi asfaltate și potecile folosite de studenți”, informează Alina Pintilie, directorul Direcției de Comunicare a Primăriei.

Peisagiștii mai au ceva de spus. „Am luat la cunoştiinţă faptul că în aceată săptămână primăria municipiului intenţionează lucrări de asfaltare şi reamenajare a aleilor din zona Universităţii de Vest. Aici identific o nepotrivire de context. Din nou, se face uz ce acest material specific infrastructurii rutiere grele – asfaltul – pentru o lucrare care dincolo de rolul său funcţional (practic) ar trebui să fie expresia unei minime gândiri/abordări artistice. Astăzi avem la dispoziţie un paletar bogat de materiale şi texturi, care folosite creativ, pot genera o intervenţie aparte, aş adăuga, demnă, în contextul vecinătăţii cu un edificiu de talia şi valoarea celui gândit şi proiectat de arhitectul Hans Fackelmann, un edificiu reper pentru municipiul Timişoara şi nu mai departe de bisericuţa studenţilor, o lucrare de arhitectură deosebită, semnată de arhitectului timişorean Şerban Sturtdza. Este suficientă o relaţionare la acest edificu pentru a înţelege că asfaltul este nepotrivit. Din dorinţa unei rezolvări rapide, pur funcţionaliste, specifice de altfel lucrărilor de drumuri şi poduri se va compromite pe termen lung şansa de a genera o soluţie de arhitectură mult mai elaborată şi estetică. Un punct de plecare în proiectarea acestor alei ar fi păstrarea cotei ‘0’ la cota terenului din considerente de siguranţă şi efect vizual, utilizarea unor materiale cromate, texturale (granit, nisip stabilizat, zgură, ceramică expandată, piatră spartă împănată cu nisipi din granit) cu folosirea unor borduri din materiale naturale (granit, lemn tratat termic etc)”, a mai declarat, pentru PRESSALERT.ro, Andrei Condoroș.

1 COMENTARIU

  1. Mare edificiu reprezentativ pentru oras… Clădirea Universitatii de Vest. Cel puțin aripile paralele cu Bulevardul Vasile Parvan sunt adevărate minuni arhitectonice… Sictir. Daca a proiectat-o un evreu e clar ca e si monument istoric. Nici acum nu îmi vine sa cred ca aceasta clădire este monument istoric.

Dă-i un răspuns lui alex Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.