Povestea „craiului” Avram Iancu. Ce locuri SUPERBE puteți vizita în zona în care a trăit GALERIE FOTO

Vechea comună Vidra de Sus (astăzi Avram Iancu) din „Țara Moților”, așezată în bazinul superior al Arieșului Mic, chiar în inima Munților Apuseni, este cunoscută atât pentru că aici se află casa natală a revoluționarului pașoptist, cât și pentru frumusețile naturale din împrejurimi și tradițiile etnografice unice în țară.

„Crăișorul Munților”

Avram Iancu, al cărui bunic fusese frate cu Horea – unul din martirii răscoalei din 1784 – și-a obținut diploma de avocat la Cluj, iar după izbucnirea revoluției pașoptiste la Viena s-a implicat, alături de alți intelectuali români, în susținerea unor revendicări sociale dar și a cauzei naționale a românilor. A convocat mai multe întruniri în țara moților și a cutreierat satele din zonă pentru a-și face cunoscut apelul prin care cerea abolirea iobăgiei, recunoașterea prin lege a națiunii române și reprezentarea ei în dietă. S-a aflat, alături de Ioan Buteanu, în fruntea a 2.000 de moți la adunarea națională de la Blaj de la sfârșitul lunii aprilie pentru a susține revendicările românilor și a mobilizat apoi românii din munți pentru a participa la cea de-a doua adunare de la Blaj, programată pentru 3/15 mai, unde au fost prezenți 10.000 de moți.

Decizia de unire a Ardealului cu Ungaria precum și uciderea și maltratarea mai multor țărani români de grănicerii secui și gărzile naționale maghiare l-au determinat pe Avram Iancu să îi mobilizeze pe moți să se înarmeze, pentru a se putea apăra, iar în luna septembrie, împreună cu 6.000 de moți înarmați, a participat la cea de-a treia adunare de la Blaj, pentru a susține revendicările românilor ardeleni și a cere încetarea persecuțiilor la care aceștia erau supuși, subliniind că nu recunosc unirea Transilvaniei cu Ungaria.

Vizita împăratului pe muntele Găina

Avram Iancu i-a organizat pe moți după modelul legiunilor romane și a înființat mai multe tabere pentru instrucția acestora. Neînțelegerile cu Kossuth Lajos au dus la declanșarea unui adevărat război în Munții Apuseni, unde moții au înfruntat cam o treime din armata revoluționară maghiară, care a suferit mai multe înfrângeri. Negocierile dintre Kossuth și Avram Iancu, mijlocite de Nicolae Bălcescu, nu au dus la nici un rezultat iar schimbarea de atitudine târzie a revoluționarului maghiar, când s-a arătat dispus să accepte libera dezvoltare a naționalităților, a dus la înfrângerea revoluției de către armatele austro-ruse.

O vreme, Avram Iancu a continuat să ceară drepturi pentru românii ardeleni dar a fost silit să se mulțumească doar cu promisiuni. A reușit să modifice traseul împăratului Franz Josef cînd acesta a vizitat Transilvania dar atunci cînd, la 21 iulie 1852, acesta poposea pe muntele Găina, a fost întîmpinat doar de mama lui Avram Iancu, în fruntea mai multor femei venite călare, iar când au ajuns în fața casei din Vidra, i-a ieșit în cale doar un frate al lui Avram Iancu. Orice încercare de a-l determina să se întâlnească cu împăratul a dat greș, Iancu neputându-i ierta acestuia tergiversările repetate la cererile de recunoaștere a drepturilor românilor.

A refuzat, de asemenea, medalii cu care casa imperială a dorit să îl decoreze și funcții importante care i s-au oferit. Pe de altă parte, a început să aibă probleme de sănătate, o psihoză din ce în ce mai accentuată, o stare de depresie din ce în ce mai acută marcându-i ultimele două decenii ale vieții. Și-a sfârșit zilele în 10 septembrie 1872, la doar 48 de ani. A fost înmormîntat la Țebea, așa cum își dorise, lângă gorunul lui Horea din curtea bisericii ortodoxe, în prezența câtorva mii de oameni, iar comitetul de înmormântare l-a declarat „erou al națiunii”.

Casa Iancului

Casa natală a lui Avram Iancu este astăzi muzeu memorial și totodată un monument de arhitectură, fiind o construcție specifică zonei la începutul secolului al XIX-lea. Are o temelie de piatră și e construită din bârne de brad lipite și date cu var iar acoperișul, din șindrilă, e înalt și țuguiat, terminat cu patru arcade semicirculare. În casa cu două încăperi și pridvor construită de tatăl său, Alisandru Iancu în jurul anului 1800, a locuit și bunica lui Avram Iancu.

În 1924, la împlinirea a o sută de ani de la nașterea lui Avram Iancu, localitatea a fost vizitată de Regele Ferdinand, însoțit de oameni politici ai vremii, și, prin străduința asociației ASTRA, s-a inaugurat muzeul memorial, construit lângă vechea casă. Muzeul adăpostește piese de port popular și obiecte gospodărești specifice moților, arme, drapele, proclamații și alte documente legate de revoluția din 1848, fotografii de epocă și documente de familie, obiecte personale ale lui Avram Iancu, printre care un tun, săbii și mai multe fluiere la care cânta “crăișorul munților”. Pe perioada verii, casa este deschisă zilnic între orele 11.00 și 16.00.

„Dealul cu melci”, un unicat geologic

La zece kilometri depărtare de comună se află rezervația naturală paleontologică „Dealul cu melci”, un unicat geologic cu o vechime de 65-70 de milioane de ani situat pe parte stângă a văii Arieșului. Cochiliile de melci care trăiau în aceste locuri, acoperite odinioară de o mare cu fundul acoperit de stânci în cretacicul superior, s-au impregnat în rocă, fiind extrem de vizibile până în ziua de astăzi. Urmele celor peste 35 de străvechi specii de gasteropode pietrificate se întind pe o suprafață de peste patru hectare, alcătuind un recif de cochilii de melci de mare și este unul dintre cele mai bogate puncte fosilifere din România.

Cascada Pișoaia și cheile Văii Morii

Peste drum de „Dealul cu melci”, pe valea Arieșului Mic, la o distanță de aproximativ 400 de metri de șosea, se află cascada Pișoaia, o cădere de apă cu o înălțime de 18 metri și o deschidere de 25 de de metri pe un abrupt stâncos pe care s-au depus formațiuni calcaroase, oferind o priveliște de-a dreptul spectaculoasă. Cascada face parte dintr-o arie protejată cu o suprafață de 2,5 hectare. Este înconjurată de o pădure de fag și de rășinoase iar la poalele ei se află câțiva bolovani gigantici, care sporesc frumusețea locului.

Tot pe valea Arieșului Mic se află și Cheile Văii Morii, o rezervație săpată în calcare cristaline din paleozoic cu o lățime de 25 până la 50 de metri și o înălțime de 100 până la 150 de metri, care cuprinde și două izbucuri. Cheile reprezintă o mare atracție turistică în zonă, alături de peștera Cila și Platoul Poeni, cu o cavitate naturală care are o lungime de 225 de metri și o denivelare de 150 de metri.

Tot aici este unul dintre puținele locuri ale Munților Apuseni în care crește floarea-de-colț.

Cel mai cunoscut eveniment din zonă rămâne însă cel legat de sărbătoarea folclorică de pe muntele Găina, din preajma sărbătorii Sfântului Ilie. Pentru cei interesați de posibilități de cazare, în zonă există mai multe pensiuni.

Surse foto: pensiuneacraiului.ro, arieseni-apuseni.ro