Povestea întortocheată a moștenirii „prințului” Lambrino. Ce proprietăți din Banat a revendicat

Povestea întortocheată a moștenirii „prințului” Lambrino. Ce proprietăți din Banat a revendicat

3
DISTRIBUIȚI

 

paul lambrino si basescu

Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției s-a dovedit a fi foarte eficientă pentru mari speculații imobiliare de pe urma cărora au beneficiat anumite cercuri de interese. Unul din profitori, Paul Lambrino, autointitulat „A.S.R. prinț al României” a emis pretenții asupra întregii averi a Casei Regale, numai în Banat revendicând sute de hectare de teren arabil și de pădure.

O căsătorie morganatică

În 1918, principele moștenitor Carol se cununa în secret cu amanta sa, Zizi Lambrino, la o biserică ortodoxă din Odessa, încălcând statutul Casei Regale, ai cărei membri se puteau căsători doar cu persoane din familii domnitoare, cu consimțământul regelui. Căsătoria a fost anulată de Tribunalul Ilfov la 8 ianuarie 1919, după ce Carol însuși își dăduse acordul scris, dar exact un an mai târziu Zizi îl aducea pe lume pe Grigore Mircea.

Principele Carol și-a recunoscut paternitatea și s-a arătat dispus să renunțe la tron, dar s-a răzgândit când Zizi a încercat să-l șantajeze făcând publică scrisoarea pe care i-o adresase. Copilul a fost înregistrat cu numele Lambrino, iar numele tatălui nu a fost menționat, lucru pe care Carol nu avea să-l rectifice niciodată. Zizi și fiul ei s-au stabilit în scurt timp la Paris, în schimbul unei rente și a unei sume de bani foarte generoase.

O nouă pasiune: Elena Lupescu

După o căsătorie eșuată cu principesa Elena a Greciei, care l-a adus pe lume pe viitorul rege Mihai, în 1925 Carol a renunțat la familie, tron și titluri pentru Elena Lupescu și a părăsit țara ca persoană particulară, cu numele de Carol Caraiman, stabilindu-se la Paris. Regele Ferdinand l-a deposedat pe Carol prin testament de proprietățile imobiliare ale Casei Regale, iar succesor al tronului devenea principele Mihai.

La Paris, Zizi Lambrino a intentat un proces prin care cerea ca fiul ei să primească numele de Hohenzollern iar ea să fie întreținută ca soție legitimă, dar Tribunalul civil de Sena și-a declinat competența, iar sentința Tribunalului Ilfov a rămas valabilă. Nici în 1930, când Carol a revenit în țară ca rege, nu i-a dat lui Mircea Grigore numele său sau vreun titlu princiar. Mai mult, când fratele său, A.S. principele Nicolae, s-a căsătorit cu Ioana Doletti, Carol al II-lea a cerut anularea acestei căsătorii. Cum principele s-a opus, Carol a convocat Consiliul de Coroană și l-a exclus pe principe din familia domnitoare, precizând că „la noi nu există căsătorii morganatice”. Legătura sa notorie cu Elena Lupescu nu era oficializată. Principele a devenit persoană particulară și avea să trăiască în străinătate sub numele de Nicolae Brana.

carol al II-lea, mircea si paul lambrino

Silit de Ion Antonescu să abdice în 1940 în favoarea fiului său Mihai, Carol a plecat în exil, însoțit de Elena Lupescu și de Ernest Urdăreanu, care deținuse mai multe funcții importante la palat. În 1947 s-a căsătorit cu Elena Lupescu, nu întâmplător în Brazilia, căci aici autenticitatea noii căsătorii morganatice a fost confirmată de curtea supremă de justiție, iar „duduia” dobândea drepturi succesorale. Carol i-a acordat Elenei Lupescu titlul de „Alteță Regală, prințesă de România”, dar rangul conferit nu a fost recunoscut de Casa Regală și a indignat multe familii princiare și diplomați, care spuneau că văduva regelui „se intitulează, cu o nerușinare care provoacă destul scandal, prințesă Elena a României” și dorește doar să-și asigure moștenirea lui Carol.

Procesul pentru succesiune

După moartea lui Carol, în 1953, a început un proces pentru moștenirea averii sale din afara țării, care a făcut mare vâlvă în presa occidentală, moștenirea lui Carol fiind socotită fabuloasă. Prin sentința dată în 1955, Mircea Grigore Lambrino a fost declarat de Tribunalul din Lisabona fiu legitim, și dobândea drepturi succesorale. Potrivit codului civil în vigoare, cei doi fii ai lui Carol dobândeau câte 37,5% din averea lui Carol, iar Elena Lupescu 25% din masa succesorală.

Lui Grigore Mircea i se recunoștea dreptul de moștenitor al averii lui Carol, nu și apartenența la Casa Regală, a bunurilor acesteia sau a vreunui titlu de noblețe, el păstrându-și numele de Lambrino. De altfel, chiar în inventarul bunurilor, el este menționat cu numele „Mircea Gregoire Lambrino care mai folosește și numele de Mircea de Hohenzollern”, deși șeful Casei de Hohenzollern-Sigmaringen îl ștersese pe Regele Ferdinand și pe urmașii săi de pe lista membrilor acestei case după ce România a intrat în război împotriva Germaniei.

Pretenții asupra proprietăților Casei Regale

Paul Lambrino, fiul cel mare al lui Mircea Grigore Lambrino, și-a făcut apariția în România în 1990 și n-a precupețit nici un efort pentru a acredita ideea că legitimitatea civilă obținută de tatăl său îl situa pe acesta în prima linie de succesiune la tron, cu drepturi depline asupra bunurilor Casei Regale. Cu de la sine putere, Paul Lambrino s-a autointitulat „Alteța Sa Regală Prințul Paul Philippe al României”, numind-o apoi „prințesă a României” și pe soția sa, Lia Triff.

Încă în 1999, extinzând dispozițiile deciziei de la Lisabona, Mircea Grigore îi dădea fiului său o împuternicire prin care „să apere, să conteste și să dispute toate revendicările făcute de fratele meu vitreg – fostul Rege Mihai I al României, în legătură cu proprietățile care au fost anterior proprietatea Familiei Regale a României, al cărei moștenitor și prim născut am fost declarat legal Eu la procesul de succesiune încheiat în favoarea mea…”.


Cum M.S. Regele Mihai a revendicat doar proprietăți personale, Mircea Grigore și fiul său au deschis în România o serie de procese, atât pentru recunoașterea sentinței de la Lisabona, cât și pentru dobândirea proprietăților care au aparținut membilor Casei Regale.

Moștenitoarea testamentară a Elenei Lupescu, Monique Urdăreanu (soția lui Ernest Urdăreanu) i-a vândut lui Paul Lambrino „drepturile succesorale”, iar acesta a pretins că i se cuvin 62,5% din bunurile Casei Regale, pentru unele proprietăți formulând chiar cereri de reconstituire ca unic moștenitor. După o primă recunoștere a sentinței de la Lisabona de Tribunalul Teleorman, deși aceasta nu era definitivă, Mircea Grigore Lambrino a obținut în 2004, de la Primăria sectorului I București, printr-un abuz administrativ, un nou certificat de naștere, cu numele de familie „al României”, la numele tatălui fiind menționat Carol al II-lea al României, iar lui Paul Lambrino i s-a eliberat un buletin pe numele Paul Philippe al României.

Ulterior, au folosit și titluri princiare în cererile de retrocedare și în instanță iar prin sentințele date, judecătorii au rescris istoria României, printr-o nouă mistificare, deși nu exista nici o dovadă a acordării acestor titluri. După moartea lui Grigore Mircea Lambrino, fiul său a continuat procesele pe cont propriu, a intrat în legătură cu diferite grupuri de interese apropiate puterii cărora le-a vândut drepturi litigioase, iar fostul președinte Traian Băsescu i-a devenit cumătru și au făcut împreună front comun împotriva M.S. Regele Mihai.

În 2012, sentința de la Lisabona a fost recunoscută definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție, confirmând filiația lui Grigore Mircea, nu și apartenența la Casa Regală sau dreptul de a purta un titlu princiar, care poate fi acordat doar de Casa Regală. Altfel spus, Paul Lambrino are calitate de moștenitor pentru bunuri care i-au aparținut lui Carol al II-lea, nu și pentru cele ale Casei Regale, din care nu face parte, dar el a răstălmăcit hotărârea și susține este prinț, membru al Casei Regale și îndreptățit la proprietățile pe care le-a avut întreaga familie regală.

Cereri pentru proprietățile principesei Elisabeta din Banat

În calitate de împuternicit al tatălui său, Paul Lambrino a cerut primăriei din Banloc să i se retrocedeze, pe vechiul amplasament, fosta proprietate a principesei Elisabeta, sora lui Carol al II-lea. Au revendicat terenuri agricole în suprafață de 772,18 ha, terenuri forestiere în suprafață de 536,90 ha cu tot inventarul existent, precum și construcții accesorii: drumuri forestiere, sedii de cantoane silvice, cabane de vânătoare sau case de protocol, inclusiv conacul din Banloc, „în calitate de moștenitori ai M.S. Regele Carol al II-lea al României”.

conac banloc

Comisia locală a făcut o propunere de validare pentru 50 ha teren arabil și 37,5% din pădure, iar comisia județeană a amânat soluționarea cererii până la terminarea proceselor pentru recunoașterea deciziei de la Lisabona. Paul Lambrino a încercat să obțină, pe baza unor acte îndoielnice și incomplete, stabilirea dreptului de proprietate prin instanță, fără a mai parcurge procedura administrativă, motivând că alte instanțe i-au soluționat cereri similare. Judecătoria Deta a obligat comisiile să emită o hotărâre pentru soluționarea pe fond a cererii de restituire, dar Paul Lambrino a atacat sentința cu recurs, deoarece instanța nu a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe care l-a solicitat. În întâmpinarea depusă, comisia județeană Timiș și-a motivat refuzul soluționării cererii iar Tribunalul Timiș a respins recursul ca nefondat, menținând dispozițiile primei instanțe.

Ing. agricol Eleonora Petru, membru al comisiei locale de fond funciar, spune că a cerut în mai multe rânduri certificatul de moștenitor al lui Paul Lambrino și cartea cadastrală – documente necesare pentru punerea în posesie – dar cum solicitările au rămas fără răspuns și au fost depuse doar noi notificări prin care se reiterează pretențiile inițiale, cererea nu a fost deocamdată soluționată.

O altă cerere a fost depusă pentru moșia „Ersig” din satul aflat pe teritoriul administrativ al comunei Vermeș, din județul Caraș-Severin, în suprafață de 709 ha, de asemenea fostă proprietate a principesei Elisabeta. Deși comisia județeană de fond funciar a solicitat documente pentru înlăturarea oricăror dubii cu privire la legăturile de rudenie, instanța a constatat că cererea lui Paul Lambrino este îndreptățită și printr-o decizie a Tribunalului Caraș-Severin, rămasă definitivă și irevocabilă, Paul Lambrino a obținut câștig de cauză, în calitate de „strănepot de frate al principesei” care a susținut că ar fi singurul moștenitor legal al acesteia. Secretarul primăriei Vermeș, Fănică Ion Râmpu, spune că lui Paul Lambrino i s-a eliberat titlul de proprietate în baza deciziei judecătorești și după câțiva ani în care pădurea a fost administrată de ocolul silvic, anul trecut a fost cumpărată de Ion Țiriac, căci este considerată un loc excelent pentru vânătorile pe care acesta le organizează.

Surse foto: wikipedia.org, mariusghilezan.ro

3 COMENTARII

    • Oficial, Mircea Grigore Lambrino a fost casatorit de trei ori si a avut doi fii. Neoficial, ramanem in sfera fabulatiilor. Tot neoficial, s-a mai vorbit de un fiu nelegitim al lui Carol al II-lea, care a lucrat la Imbunatatiri Funciare Timisoara, dar nu exista acte care sa dovedeasca acest lucru.

Lasă un răspuns la Abraxas Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.