Cum a eşuat mişcarea care vrea să elimine politica definitiv din societate să asigure decibeli protestatarilor din Piaţa Operei

Protestul din această seară era pregătit să fie unul cu suport tehnic de calitate – puțin după ora 17 în fața Operei Timișoara au fost instalate două boxe, un video proiector îndreptat spre zidul clădiri şi un sunetist pregătit cu muzică şi microfoane. Întrebat de Ioana Duda, una dintre cele care a venit în fiecare seară la proteste, cine sunt şi de unde au apărut, DJ-ul i-a spus că „ne-au chemat organizatorii să-i ajutăm ca să se audă mai bine mesajele în piaţă. Suntem de la mişcarea meritocraţia”. Agitat, bărbatul care era la butoane a susţinut că ” este o mişcare care vrea o societate fără politicieni. Toate funcţiile să se ocupe prin concurs de manageri. Dacă publicaţi ceva e împotriva voinţei mele. Nu e o declaraţie publică”. Cu o zi înainte, participanţilor la demonstraţia împotriva corupţiei li s-au împărţit manifeste tipărite pe hârtie lucioasă în care se scria că la baza acestei mişcări, „Meritocraţia” stau 38 de principii, printre care „o nouă constituţie Meritocratică. Meritocraţie participativă”, „eliminarea totală şi definitivă din conducerea societăţii a partidelor politice, a politicii şi politicienilor” sau „conducerea societăţii pe bază de management profesionist de către manageri profesionişti”.

TIoana Duda s-a revoltat „nu avem nevoie de diversiuni. Ce susţineţi în acel manifest sunct lucruri care se bat cap în cap.

Noi suntem aici pentru altceva”. Aceasta a fost susţinută şi de alţi protestatari. Când au apărut cei care s-au erijat în liderii pieţei au fost discuţii, cei care au fost împotrivă susţinând „ne auzim destul de bine şi la portavoce. Pentru ce ne trebuie muzică aici în piaţă, când oamenii care au fost în Colectiv mor unul câte unul? Nu ne trebuie muzică şi spectacol când sunt tot mai mulţi morţi”. Într-un final, după ce au pus o melodie a celor de la Cargo, cei veniţi cu sonorizarea şi-au adunat echipamentele şi au plecat.

În Piaţa Operei nu s-au strâns mai mult de 250 de persoane care s-au adunat în jurul lumânărilor aprinse în memoria celor din clubul bucureştean. Liderii au anunţat că se lucrează deja la o proclamaţie care va fi citită duminică în piaţă şi li s-a cerut care vor să contribuie la ea să se alăture, vreo 20 de persoane plecând să discute într-un cămin studenţesc. Primul marş a fost până în Piaţa Maria, pe drum demonstranţii scandând „Iubire, iubire”, „Jos corupţia” şi „Noi suntem generaţia care schimbă naţia”. La fosta locuinţă a lui Laszlo Tokes, de unde a început revoluţia din 1989 s-au aprins candele. Coloana de protestatari a revenit în Piaţa Operei, organizatorii anunţând că după ce va fi gata proclamaţia vor începe să găsească „metodele de implicare instituţională” pentru atingerea acestora. La 21,30 s-a plecat într-un nou marş de data aceasta până la Prefectura Timiş, cu steaguri tricolore şi cu lupul dacic în frunte, numărul participanţilor coborând spre o sută. Când au trecut pe lângă parcul pustiu de lângă sala 2 a teatrului, aceştia au început să scandeze „Veniţi cu noi” şi „DNA, DNA să vină să vă ia”. Doar claxoanele de susţinere din partea şoferilor au mai încălzit atmosfera.

După revenirea în piaţă, Răzvan Munteanu le-a spus celor câteva duzini de oameni că „nu contează numărul, ci calitatea. Noi putem face Revoluţia Colectiv. De trei zile nu am mai putut să dorm, să mănânc, dar rezist. Toată lumea ne susţine. Să ştiţi că şi SRI ne susţine. Vă spun eu. Pentru că ei sunt cei mai naţionalişti, ei sunt cei care luptă cu corupţia. Trebuie să nu cedăm”. Liderii pieţei s-au retras apoi ca să discute despre conţinutul proclamaţiei pe care vor să o prezinte duminică poporului.