Cunoscutul compozitor şi dirijor Filaret Barbu a venit pe lume în aprilie 1903, la Lugoj, oraşul care a dat Banatului numeroşi muzicieni vestiţi. A urmat şcoala primară şi liceul în oraşul natal şi a îndrăgit de copil muzica lăutărească, pe care o auzea în birtul bunicului său. A studiat cu Ion Vidu teoria muzicii şi solfegii, iar între 1922 şi 1926 a urmat Neues Wiener Konservatorium, unde a studiat vioara şi contrapunctul, specializându-se în compoziţie şi dirijat.
Profesor şi dirijor
După absolvirea conservatorului, a revenit la Lugoj ca profesor de muzică la liceul „Coriolan Brediceanu”, a fost dirijor al corului „Ion Vidu” între 1926 şi 1940 după ce, în 1922, se numărase printre cei care l-au înfiinţat. În anii în care Filaret Barbu s-a aflat la conducerea corului, acesta s-a remarcat prin alegerea şi interpretarea repertoriului, prin turneele făcute în ţară şi străinătate şi păstrarea unei tradiţii moştenite de la Ion Vidu de a organiza cursuri pentru dirijori, în special ţărani.
Între 1926 şi 1949 a fost secretar general şi preşedinte al Asociaţiei corurilor şi fanfarelor române din Banat, iar în 1927 – fondator al Revistei corurilor şi fanfarelor române din Banat. După moartea lui Ion Vidu, în 1931, i-a urmat acestuia la conducerea corului Reuniunii române de muzică şi cântări. Între 1939 şi 1942 a fost profesor la conservatorul municipal din Timişoara, iar între 1949 şi 1963 a predat la liceul de muzică din Bucureşti, în aceeaşi perioadă fiind numit şi consilier tehnic la Ministerul Artelor. Filaret Barbu a fost, totodată, membru al Partidului Naţional Ţărănesc, fiind secretarul biroului provizoriu de conducere al judeţului Severin constituit în septembrie 1944 cu ocazia vizitei liderului naţional-ţărăniştilor bănăţeni, Sever Bocu.
A condus, de asemenea, gazeta naţional-ţărănistă „Drapelul” din Lugoj, un bisăptămânal al cărui fondator a fost. A avut de suportat presiunile comuniştilor, pe motiv că avea influenţă asupra ţărănimii din zonă care critica guvernul Petru Groza. În 1946, s-a înscris în B.P.D., controlat de comunişti.
Compoziţiile muzicale
În paralel cu activitatea sa dirijorală, Filaret Barbu s-a remarcat şi prin compoziţiile sale diverse, de la operete, opere comice sau populare şi balet până la compoziţii pentru coruri mixte şi bărbăteşti, poeme simfonice, muzică de teatru şi film. A debutat cu vodevilul „Privighetoarea albă”, încă în studenţie, în 1924, urmat de o serie de compoziţii precum „Armonii bănăţene”, „Nocturnă” sau „Roză albă”. Printre principalele sale lucrări se numără operetele în trei acte „Ana Lugojana”, „Plutaşul de pe Bistriţa” sau „Târgul de fete”, operele comice „Neveste fără bărbaţi” şi „Mârţoaga lu’ Dincă”, baletul „Ăl mai tare om dân lume” inspirat din poezia lui Victor Vlad Delamarina, opera populară „Pintea Viteazul”, legenda simfonică „Babacai” şi oratoriul „Omul”.
A compus, de asemenea „Zece coruri mixte”, muzică pentru corurile mixte, „Lugojana nouă” şi „Sună buciumele”, sau lucrarea „Poem eroic” pentru solişti şi cor mixt. Lucrările sale se remarcă prin inspiraţia melodică de sorginte folclorică, el fiind un continuator al bogatei tradiţii corale bănăţene. Pe la jumătatea secolului trecut, a organizat numeroase cursuri de perfecţionare, a susţinut concerte lecţii şi memorabile emisiuni radiofonice.
Muzicologul
Filarei Barbu a scris o lucrare monografică despre Traian Grozăvescu, apărută la Timişoara în 1935, este autorul unor culegeri de folclor din Banat şi a scris numeroase cronici muzicale la reviste de specialitate.
El este şi autorul lucrărilor „Portativ bănăţean” (Lugoj, 1942) şi „Partitura unei vieţi, Memorii” (Timişoara, 1976).
A încetat din viaţă la Timişoara, în 1984. La Lugoj există în prezent o şcoală gimnazială de muzică „Filaret Barbu”, care are peste 200 de elevi care au luat zeci de premii la diferite concursuri internaţionale, continuând tradiţia muzicală a oraşului.
Fiul compozitorului lugojean, Gelu Barbu, care s-a stins din viaţă în luna februarie a acestui an la Las Palmas de Gran Canaria, în vârstă de 83 de ani, a fost un cunoscut balerin şi coregraf în întreaga lume.
Surse foto: wikipedia.org, trilulilu.ro, banaterra.ro, banatulazi.ro, occidentul-romanesc.ro
