Administraţia reşiţeană reprezintă un caz special de mai multă vreme după ce, în legislatura trecută, mai mulţi reprezentanţi ai acesteia au fost condamnaţi pentru corupţie.
Fostul primar ales, pesedistul Mihai Stepanescu, a fost nevoit să renunţe la mandat, fiind trimis în judecată pentru corupţie, iar viceprimarul Ioan Crina, devenit primar interimar, s-a declarat un partizan al „continuităţii”.
La consiliul judeţean Caraş-Severin, mandatul fostului preşedinte liberal Sorin Frunzăverde, condamnat definitiv pentru corupţie la doi ani închisoare cu suspendare a încetat de drept după neprezentarea la serviciu şase luni consecutiv pe motiv de boală, vicepreşedintele Ionesie Gheorghioni (PNL) a fost condamnat la 4 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru luare de mită după ce a fost prins în flagrant, iar vicepreşedintele liberal Ilie Iova a demisionat în primăvara acestui an, conducerea interimară a judeţului fiind asigurată de consilierul judeţean penelist Romeo Dumitrescu.
După alegerile locale din acest an, consiliul municipal al Reşiţei şi consiliul judeţean s-au constituit cu mare greutate, după o adevărată telenovelă, din cauza luptelor acerbe dintre cele două tabere care se confruntă pentru câştigarea funcţiilor, în care principalii protagonişti sunt PSD şi PNL.
Primăria oraşului Reşiţa a fost câştigată de Ioan Popa (PNL) dar în consiliul municipal PSD a obţinut cele mai multe voturi. Prima tentativă de constituire a consiliului local a eşuat, deoarece consilierii PSD şi PMP au boicotat şedinţa, doar 11 din cei 21 de consilieri fiind prezenţi în sală. Nici la a doua şedinţă convocată n-a existat cvorum, deoarece au absentat atât pesediştii cât şi aleşii PMP, iar noul primar ales nu a putut fi nici de această dată investit, primăria continuând să fie condusă de pesedistul Ioan Crina, care, promovând „politica de continuitate”, a pierdut alegerile.
La a treia încercare de constituire a consiliului municipal, s-a reuşit validarea în funcţie a noului primar ales, însă nu şi alegerea viceprimarilor, acest punct fiind retras de pe ordinea de zi. S-au validat doar mandatele consilierilor şi s-au constituit cele două grupări politice, una alcătuită din PSD şi PMP, iar cea de-a doua din PNL şi Partidul Verde. Viceprimarii urmează să fie aleşi la proxima şedinţă de consiliu local.
Funcţia de preşedinte al consiliului judeţean Caraş-Severin este disputată între PSD, care îl are cap de listă pe deputatul Ion Mocioalcă, şi PNL, care îl susţine pe Marcel Vela, fost primar al Caransebeşului. Cu toate că Mocioalcă a beneficiat în pragul alegerilor de sprijinul lui Sorin Frunzăverde şi al multor pedelişti care au trecut la PSD, nu a reuşit să adune suficiente voturi pentru a asigura majoritatea simplă în consiliu, procentul obţinut pentru consiliul judeţean fiind cu doar 0,22% mai mare decât cel al liberalilor.
Iniţial, Mocioalcă a anunţat o majoritate alcătuită din PSD, UNPR şi PMP, dar preşedintele UNPR, Ion Tabugan, a anunţat că îl va susţine pe liberalul Marcel Vela pentru a ocupa fotoliul de preşedinte, după ce a stabilit că oferta PNL e mai avantajoasă, căci s-a conturat oportunitatea constituirii unor majorităţi în mai multe localităţi, iar uneperistul Mihai Bona avea susţinere pentru un post de vicepreşedinte al consiliului judeţean. Singurul aliat al PSD a rămas PMP, căruia Mocioalcă i-a promis iniţial un post de vicepreşedinte, apoi ambele. Acesta a devenit motiv de conflict între Mocioalcă şi propriii colegi de partid, din mai multe localităţi ale judeţului care nu agrează alianţa cu PMP. Măsurilor represive pe care Mocioalcă este acuzat că le-a luat împotriva membrilor recalcitranţi li s-a răspuns cu plângeri la parchet împotriva şefului local al PSD. Alianţa dintre PSD şi PMP pentru ocuparea posturilor din fruntea judeţului s-a menţinut chiar şi după ce un simpatizant PMP, fost consilier local din Domaşnea, a murit în urma unei altercaţii cu un susţinător al primarului pesedist, preşedinţii celor două partide negând însă că cearta iscată la birt şi soldată tragic ar fi avut vreo legătură cu politica.
Prima şedinţă de constituire a consiliului judeţean s-a amânat, în acest caz cvorumul nefiind întrunit din cauza absenţei celor 13 consilieri PNL şi a celor doi aleşi pe lista UNPR. Povestea s-a repetat trei zile mai târziu, aleşii PNL şi UNPR neprezentându-se la şedinţa de constituire a consiliului judeţean, care s-a amânat pentru a doua oară, nefiind întrunit cvorumul. Astăzi, la a treia încercare de constituire a consiliului judeţean, în şedinţa condusă de Nicolae Grindeanu (tatăl noului preşedinte al CJ Timiș, Sorin Grindeanu), Mocioalcă a reuşit să îl impună pe Florin Silviu Hurduzeu în funcţia de preşedinte. Acesta a obţinut 17 voturi, dintre care unul din partea grupării adverse, cel mai probabil de la UNPR, partid care s-a ales cu un vicepreședinte, Mihai Bona, al doilea vice fiind Ionuț Popovici (PMP). Marcel Vela a declarat că renunţă la funcţia de consilier judeţean, deoarece a candidat pentru cea de preşedinte.
