Fortificația de la Cornești, contemporană cu Troia, devine prioritate locală. Ce paşi...

Fortificația de la Cornești, contemporană cu Troia, devine prioritate locală. Ce paşi se fac pentru transformarea zonei în obiectiv turistic FOTO

2
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-438029917">
santier-arheologic-5 Cornești
Șantierul arheologic de la Cornești ascunde încă multe comori. Foto: Adrian Pîclișan

Comoară istorică neexploatată la aproximativ 20 de kilometri de Timișoara. Satul Cornești este locul care găzduiește cea mai mare cetate preistorică din Europa, ridicată, conform specialiștilor, în Epoca Bronzului. Fortificația, despre care arheologii cred că este cea mai mare de acest tip din Europa are o suprafață impresionantă: 1.800 de hectare. Arheologi români și germani muncesc cot la cot pentru a elucida misterul cetății din Timiș. Până acum, aceştia au stabilit că fortificația aparține culturii Cruceni-Belegiš și este contemporană cu celebra cetate Troia.

Fortificația este formată din patru inele concentrice care cu milenii în urmă formau zidurile. „Fortificația de la Cornești se pare că a fost un centru politic de prim rang, volumul imens de muncă necesar edificării indicând cu siguranță existența unei elite care a fost capabilă să coordoneze atât activitatea de construcție, cât și pe cea de întreținere, activități care implicau munca a sute sau mii de oameni concomitent”, a explicat dr. Alexandru Szentmiklosi, şeful secţiei de Arheologie a Muzeului Banatului și coordonatorul lucrărilor. Trebuie spus însă că de-a lungul cercetărilor, care durează de ani buni, interesul părţii germane a fost mult mai ridicat şi că mare parte din finanţarea pentru lucrări a venit din fonduri externe.

Șeful CJ Timiş, Sorin Grindeanu, a efectuat, în cursul acestei săptămâni, o vizită la şantierul de la Corneşti, pentru a discuta cu specialiştii. Conform președintelui, CJ Timiş doreşte să pună în valoare cetatea de la Corneşti prin intermediul Muzeului Banatului. Primele idei se leagă de amenajarea unui muzeu în aer liber în zonă, unde oamenii să poată vedea poze cu cetatea şi să afle detalii despre descoperirile arheologilor. Mai mult, Grindeanu spune că CJ Timiş are în plan să finanţeze şi amenajarea unor piste de biciclete pentru a facilita accesul turiştilor în zonă.

2 COMENTARII

  1. „Errare humanum est, perseverare diabolicum !” Tot despre Muzeul National al Banatului este vorba. Este chiar asa greu de acceptat, acest titlu pe deplin meritat de muzeu și onorant pentru Banat ? Sau nu va da voie cineva ?

Dă-i un răspuns lui Paul Dan Octavian Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.