Numărul lucrărilor plătite din bani publici şi executate de companiile din subordinea CL Timişoara a crescut substanţial în anul 2017. Printre firmele care au primit monopol asupra lucrărilor de reparaţii de pe mai multe domenii, prin hotărâri de consiliu local, se numără Sociectatea Drumuri Municipale, Colterm şi Regia Autonomă de Transport Timişoara. În 2017, Aquatim, cea mai profitabilă companiei a CL Timişoara, şi Pieţe S.A, condusă de liberalul Victor Ştefan, au fost mai puţin în atenţia aleşilor locali, care au uitat să le împartă contracte bănoase. Iar pentru Retim, care i-a făcut cadou primarului Nicolae Robu o limuzină de serviciu de 70.000 de euro marca Mercedes, anul 2017 a fost unul sub semnul scandalului.
SDM: parcuri si semne rutiere
Pentru Societatea Drumuri Municipale, anul 2017 a fost unul extrem de prolific. După ce în 2016, compania aflată în subordinea Consiliului Local a primit exclusivitate pentru executarea lucrărilor de semnalizarea rutieră, drumurile pietruite, dar și curățenia Complexului Sportiv Bega, a Sălii Olimpia și a toaletelor publice, anul 2017 a adus un nou contract bănos. Aceeaşi SDM a primit exclusivitate pentru realizarea lucrărilor de întreținere a străzilor, aleilor, trotuarelor, podurilor, pasajelor și pasarelelor din municipiu. Valoarea contractului este de aproape 36 de milioane de euro, iar durata lui este de patru ani. Spre finalul anului, SDM a fost ţinta unor discuţii aprinse din CL Timişoara. Consilierii locali au refuzat, de două ori, să aprobe tarifele la care urmau să se efectueze lucrările de mentenanţă a sistemului de trafic management. La ultimul plen din 2017, problema a fost însă rezolvată.
RATT: iluminat public
De suplimentarea lucrărilor plătite din bani publici a avut parte şi Regia Autonomă de Transport Timişoara.
Pentru 2017, încasările RATT din subvenţii de la bugetul local s-au ridicat la 66.968.000 de lei, în condiţiile în care în anul precedent acestea se ridicau la doar 45.000.000 de lei. În prag de transformare în societate comercială, RATT a primit, prin hotărâre de consiliu local, în 2017, monopol asupra lucrărilor de întreţinere a elementelor de iluminat public. Înainte, de aceste lucrări se ocupau companiile Elba şi AEM. Trebuie precizat că, în repetare rânduri, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a lansat apeluri către cele două companii cerându-le să sponsorizeze echipa ACS Poli Timişoara și alte lucrări din oraș, însă acestea nu s-au conformat.
Colterm: contract în vremuri disperate
Colterm a încheiat anul 2017 cu grave probleme financiare. În luna decembrie, compania acumulase deja datorii de 30.000.000 de lei, către furnizori, pe lângă cele istorice care însumează peste 120.000.000 de lei. Lista cu companii care au de încasat bani de la Colterm conține furnizori de gaze, cărbune şi de energie electrică. E-On Gaz a refuzat să ofere servicii Enel, fără ca plata pentru factura de gaz să fie făcută în avans pentru luna următoare. În speranţa că timişorenii nu vor rămâne fără căldură în iarna acestui an, Colterm a solicitat de la guvernul României 32.000.000 de lei, la finele lunii decembrie din 2017. CL Timişoara a încercat să sporească bugetul companiei, oferindu-i monopol asupra lucrărilor de reparaţii care se fac în şcolile din Timişoara şi în clădirile aflate în patrimoniul administraţiei locale. Valoarea contractului semnat pe patru ani se ridică la 20.000.000 de euro. Aceeași Colterm a încasat în anul 2017 peste 10.000.000 de euro subvenții de la bugetul local al Timișoarei.
Retim: conflict deschis cu Primăria Timișoara
Pentru Retim, societate la care CL Timișoara deține doar 50% din acțiuni, anul 2017 a venit cu grave probleme financiare. Totul din cauza introducerii taxei de depozitare a deșeurilor, care avea o valoare de 80 de lei pe tonă. Conducerea Retim a cerut creșterea tarifelor către consumatori, pentru acoperirea consturilor. Primarul Nicolae Robu și aleșii din CL Timișoara au refuzat însă să adopte măsura, care a fost și subiect de dezbatere publică în capitala Banatului. Managerul Retim, Gheorghe Para, a notificat CL Timișoara, în scris, că va da în judecată administrația locală pentru refuzul de a majora taxa către cetățeni. Para acuza că, în marile orașe ale României, consiliile locale au adoptat măsuri similare. Problema a rămas în coadă de pește după ce impunerea taxei de depozitare a deșeurilor a fost amânată pentru 2019.
