p>
La prima vedere, oraşul Sântana nu are multe obiective care să reprezinte atracţii turistice în adevăratul sens al cuvântului. Orăşelul arădean are însă o istorie veche şi interesantă, care merită cunoscută, măcar de cei aflaţi în trecere prin localitatea arădeană.
„Troia” României
La Sântana a existat o cetate de pământ preistorică, numită de arheologi „o Troie a Românei”, căci descoperirile făcute aici au fost de-a dreptul spectaculoase. S-au indentificat trei fortificaţii, cea mai mare cu o suprafaţă de 80 de hectare, şi s-a descoperit un schelet uman căruia antropologii i-au atribuit o vechime de 5.500 de ani, ceea ce a dus la concluzia că aşezarea de la Sântana, într-o primă fază, a fost contemporană cu Troia despre care povesteşte Homer în „Iliada”. Ultima fortificaţie a fost ridicată în perioada primei vârste a fierului şi este una din cele mai mari cetăţi fortificate hallstattiene din răsăritul Europei.
Loc de popas pentru Badea Cârţan
Mult mai târziu, în perioada administraţiei habsburgice, la Sântana au fost aduşi colonişti din Imperiul Habsburgic, noua aşezare fiind amenajată pe domeniul vechii aşezări medievale Comlăuş, menţionată în 1334 în registrele de dijme papale. Habsburgii au colonizat Comlăuşul cu şvabi, iar prin extinderea acestuia, a luat fiinţă satul Sfânta Ana, atestat documentar în anul 1828. Satul Caporal Alexa, care aparţine astăzi de Sântana, este semnalat în acelaşi an, sub numele Kerecton.
În 1897 poposea la Sântana, în casa memorandistului Constantin Popovici, vestitul cioban Badea Cârţan, din zona Sibiului, care a învăţat să citească în timp ce păzea oile şi aducea de peste munţi cărţi româneşti, pe ascuns, pentru a le răspândi în Ardeal. A ajuns celebru după ce s-a dus pe jos până la Roma, pentru a vedea columna ridicată de împăratul Traian, socotind că aceasta e cea mai convingătoare dovadă a originii românilor. Tot din acea epocă s-au păstrat până astăzi câteva edificii impozante cum am fi casa urbarială, casa „Convictului” sau biserica romano-catolică din Comlăuş, azi cartier al oraşului, după ce, în 1950, comunele Comlăuş şi Sântana s-au unificat iar din 2003, Sântana a devenit oraş. Caporal Alexa – numit mai demult Cherechiu – e satul în care s-a născut poetul şi esistul Ştefan Augustin Doinaş, iar la Sântana s-a născut Ştefan Hell, laureat al premiului Nobel pentru chimie în 2014.
„La cărămidărie”
La Sântana a existat o veche tradiţie de fabricare a cărămizilor şi o fabrică unde se produceau câteva milioane de cărămizi pe an. Fabrica a fost închisă în urmă cu mai bine de două decenii iar astăzi, grupurile care vizitează fosta fabrică, pot afla secretele fabricării acestui material de construcţie atât de răspândit de-a lungul a mii de ani. Argila era transportată până la fabrică cu mărfare, pe o şină de tren special construită, iar acolo era prelucrată, aşezată în forme, uscată şi arsă.
Locul nu a fost părăsit cu totul, vechea fabrică putând fi vizitată în prezent. Există aici un spaţiu amenajat pentru grătare şi mâncăruri la ceaun, terenuri sportive, loc de tras cu arcul şi cu arme de airsoft, loc de joacă pentru copii, un ţarc cu animale şi păsări, se fac plimbări cu ponei sau cu hidrobicileta pe baltă, atunci când vremea o permite.
Proiecte turistice
Pe un teren viran din marginea oraşului, cu o suprafaţă de 9,5 hectare, care devenise o groapă de gunoi improvizată, administraţia locală doreşte ca printr-un parteneriat public-privat să amenajeze cel mai mare loc de agrement din judeţul Arad, care să devină o atracţie a oraşului în adevăratul sens al cuvântului, pentru cei care doresc să petreacă aici câteva zile sau doar câteva ore.
Se are în vedere amenajarea unui bazin piscicol pentru pescuit sportiv dar şi a unui lac artificial, o plajă cu bungalow-uri şi un loc de joacă pentru copii, o zonă de destindere în care vizitatorii să se bucure atât de mediul natural cât şi de confort şi care să atragă un număr tot mai mare de turişti.
Surse foto: wikipedia.org, skytrip.ro, facebook, specialarad.ro
