Șeful Direcției pentru Cultură Timiș: „Nu putem fi subordonați autorităților locale”. Ce probleme a semnalat

Sorin Vlad Predescu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Timiş, mărturiseşte că este îngrijorat de presiunile care se fac pentru trecerea acestor instituţii, aflate acum în subordinea Ministerului Culturii, în cea a administraţiilor judeţene, deoarece o asemenea măsură ar avea urmări nedorite pentru o bună protejare a patrimoniului. „Cei care veghează asupra bunurilor de patrimoniu nu pot fi subordonaţi instituţiilor administrative locale. Se crează o situaţie de conflict, dacă administraţia judeţeană ar avea întregul patrimoniu sub control, niciodată nu se va amenda singură pentru diverse nereguli şi s-ar ajunge la distrugerea acestuia. În ultimele trei decenii ale secolului trecut, protecţia patrimoniului era o atribuţie la nivel judeţean şi în acei ani nu s-a dat nici o amendă. De protejarea patrimoniului trebuie să se ocupe structuri independente de administraţia judeţeană, pentru a preveni demolări ale unor imobile sau intervenţii care le afectează” este de părere Sorin Predescu, deşi multe monumente au suferit, chiar şi aşa, mutilări care nu mai pot fi îndreptate.

Directorul direcţiei de cultură s-a declarat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, nemulţumit şi de superficialitatea cu care sunt tratate unele propuneri luate la nivel zonal de către instituţia tutelară. Un exemplu ar fi proiectul de restaurare a donjonului medieval descoperit în curtea Muzeului Banatului, întocmit de Virgil Apostol, preşedintele comisiei zonale a monumentelor Constanţa, care include şi câteva elemente de conservare. Comisia zonală a respins proiectul, pe motiv că acesta propune doar o punere în valoare parţială a unui monument care a suferit, de la descoperirea sa făcută cu aproape zece ani în urmă, degradări ireversibile, cu amendamentul că ar trebui analizate mai multe variante de proiect, care să aibă în vedere integrarea ruinelor donjonului într-un concept mai larg. Actualul proiect prevede, printre altele, şi înălţarea unui zid de beton, deşi curtea în care s-au descoperit ruinele castelului regelui Carol Robert de Anjou n-a fost cercetată în totalitate şi un astfel de zid ar compromite cercetările ulterioare. Pentru donjonul lăsat să se degradeze s-a deschis şi un dosar penal, iar în iarna anului 2015 conducerea muzeului a vrut să-l acopere cu nisip, soluţie inacceptabilă atâta vreme cât nu se făcuse o conservare prealabilă a acestuia.

Restaurarea întregului muzeu este, de altfel, o telenovelă nefericită, căci toate lucrările din ultimii zece ani au fost prost făcute şi trebuie reluate de la început, unele stricăciuni care s-au produs în acest răstimp fiind chiar imposibil de reparat. Documentaţia de restaurare a donjonului, care beneficiază de o finanţare separată de cea a muzeului, a fost însă înaintată de Muzeul Banatului comisiei naţionale a monumentelor istorice, iar aceasta, într-un termen demn de cartea recordurilor, a avizat-o favorabil. „Noi am făcut o contestaţie şi am cerut reanalizarea proiectului. Nu este prima dată când comisia naţională contrazice deciziile comisiei zonale” a precizat Sorin Predescu.

Nu în ultimul rând, patrimoniul arhitectural este tot mai afectat de diferite evenimente publice, din ce în ce mai numeroase în ultima vreme, care se desfăşoară în vecinătatea unor monumente istorice.

De Crăciun, mai multe concerte au fost organizate chiar în faţa bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Lugoj, iar de sărbătoarea catolică a Floriilor, procesiunea care trebuia să aibă loc în jurul domului catolic din Piaţa Unirii a fost împiedicată de un eveniment sportiv desfăşurat chiar în faţa bisericii, la ora Sfintei Liturghii, deşi există o lege a monumentelor cu prevederi clare, care trebuie respectate şi de comisia de ordine publică a primăriei. „Noi nu dorim să limităm aceste manifestări publice dar e nevoie şi de o instituţie care să gândească la binele zonei protejate, nu numai la succesul unui eveniment. Bisericile trebuie să ştie şi ele că au dreptul să atenţioneze primăria că nu se pot organiza orice fel de evenimente în preajma lor” susţine Sorin Predescu. „O bună parte din faţada Operei e deja crăpată din cauza vibraţiilor produse în timpul numeroaselor concerte care au avut loc aici. Spaţiul public nu e doar al primăriilor, care cred că sunt unic administrator al acestuia şi nu mai ţin cont de alte instituţii. Lucrurile au scăpat de sub control, nu se poate continua aşa, de acum încolo vom cere avizarea amplasării de scene în spaţii protejate”.

De altfel, în Anul European al Patrimoniului Cultural, pe lângă numeroasele evenimente culturale care continuă să se desfăşoare în spaţiile din clădirea a direcţiei, aceasta a iniţiat şi un proiect educaţional intitulat „Serile patrimoniului”, pentru popularizarea unor subiecte legate de patrimoniul bănăţean, care au stârnit deja un interes deosebit. Proiectul, care se adresează mai ales ghizilor, doreşte să prezente cele mai noi date despre descoperirile arheologice, mai greu accesibile celor care alcătuiesc trasee turistice, dar care, de multe ori, scot la lumină informaţii de-a dreptul senzaţionale. Următorul obiectiv care va fi prezentat este oraşul Ciacova, cu vechea cetate şi fascinantele sale poveşti.