Președintele PSD Liviu Dragnea a declarat, astăzi, că ideea de cvorum „se dovedeşte că diminuează sau inhibă prezenţa la vot”. Este prima reacţie a liderului PSD după eşecul referendumului pentru familie organizat la sfârşitul săptămânii trecute.
„Nu trebuie să o justific eu (n.r, prezența la vot). Am văzut tot felul de analize. Sunt câteva constatări. Stăm agățați de un număr ipotetic de oameni care ar putea fi prezenți. Ideea de cvorum se dovedește că diminuează sau inhibă prezența la vot. Cei care sunt împotrivă au la îndemână un mijloc, boicotul. În momentul în care ar fi un referendum fără prag s-ar mări prezența, pentru că ar vota cei care sunt împotriva”, a spus Liviu Dragnea, citat de Hotnews.
Întrebat dacă eșecul referendumului este al PSD, Dragnea a spus: ”dacă este un eșec, este un eșec al celor care am votat cu DA la acest referendum.
Nu poate să fie un eșec asumat de un partid, indiferent care ar fi acela. În același timp, legea adoptată în Senat a fost votată nu numai de PSD, ci și de ALDE.”
21,10% din numărul persoanelor înscrise în liste s-au prezentat la urne la referendumul pentru familie, dintre care 91,56% au votat pentru revizuirea Constituţiei, iar 6,47% împotrivă. 1,97% din voturi au fost nule. Pentru validarea referendumului era necesară prezenţa a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise în listele electorale permanente, potrivit Legii 3/2000.
Prin Hotărârea nr. 3 din 2 august/2012 asupra contestaţiilor referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din 29 iulie 2012 pentru
demiterea Preşedintelui României, Traian Băsescu, Curtea a apreciat că „exprimarea unei opţiuni politice poate avea loc nu numai prin participarea la referendum, ci şi chiar prin neparticiparea la acesta, mai ales în situaţiile în care legislaţia relevantă impune un anumit cvorum de participare”.
CCR mai spune şi că neparticiparea la referendum, mai exact neexercitarea dreptului la vot, este tot o formă de exprimare a voinţei politice a cetăţenilor şi de participare la viaţa politică.
„Partidele politice pot îndemna sau din contră să nu îndemne cetăţenii să voteze, ambele aspecte ale dreptului la vot contribuind la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. Ceea ce însă partidele politice nu pot întreprinde este obligarea cetăţenilor la a vota sau, din contră, la a nu vota, întrucât numai în acest caz dreptul la vot este golit de conţinut”, mai scriu judecătorii în hotărâre.
