Povestea zeităților din alte vremuri, spuse de artefacte neprețuite într-o expoziție specială

Povestea zeităților din alte vremuri, spuse de artefacte neprețuite într-o expoziție specială

0
DISTRIBUIȚI

Oraşul Alba Iulia este cunoscut mai ales drept locul în care a avut loc marea adunare de la 1 decembrie 1918, unde transilvănenii şi bănăţenii aveau să-şi facă cunoscută voinţa de unire cu Regatul României, iar în ultimii ani, cetatea habsburgică Alba Carolina, construită la începutul secolului al XVIII-lea în stil Vauban, care a fost restaurată, a devenit un punct de atracţie turistică.

Mai puţini ştiu însă că la Alba Iulia, oraş construit pe ruinele anticei aşezări urbane Apulum, cea mai mare din provincia romană Dacia, unde se afla şi castrul în care a fost cantonată Legiunea a XIII-a Gemina, s-au descoperit numeroase opere de artă care pun în lumină credinţele religioase din imperiu, iar această valoroasă colecţie se află în patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia. Prin proiectul Pantheon 3D, s-a creat o colecţie virtuală a exponatelor care reprezintă divinităţi romane şi replici realizate cu ajutorul imprimantei 3D, destinate publicului larg.

Invitat la Timişoara de colegii de la Direcţia de Cultură a Judeţului Timiş la „Serile patrimoniului”, pentru a vorbi despre zeii şi misterele din lumea romană dar şi despre zorii creştinismului, dr. Radu Ota, arheolog la muzeul din Alba Iulia, a prezentat câteva din cele mai valoroase artefacte aflate în colecţia acestuia, remarcabile fie prin măiestria artistică cu care au fost realizate, fie prin raritatea lor.

Statui ale cultului oficial şi reprezentări sincretice

Religia a ocupat un loc semnificativ în viaţa spirituală a romanilor, cele peste 30.000 de divinităţi având, fiecare, un rost anume. Ele au fost preluate fie de la etrusci, fie din mitologia greacă şi elenistică sau din cultele orientale şi au fost reprezentate în numeroase opere de artă. Statuile descoperite la Alba Iulia şi în împrejurimi reflectă importante aspecte din credinţele locuitorilor Imperiului Roman. Multe dintre acestea sunt piese de import, aduse din zona Asiei Mici, unde se găsea o marmură de foarte bună calitate.

Un prim loc îl ocupă statuile care reprezentau divinităţi şi eroi mitologici din panteonul clasic, şi  aparţineau cultului oficial al imperiului. O statuie importantă este cea a lui Hercules Farnese, a cărei compoziţie sugerează câteva din muncile acestuia: răpunerea leului din Nemeea, a cărui blană o poartă pe umăr, prinderea taurului din Creta şi culegerea merelor de aur din grădina Hesperidelor, pe care mitologia greacă o localizează în Caucaz. O statuie asemănătoare mai este doar cea descoperită în termele împăratului Caracalla, construite la începutul secolului al III-lea. Una din cele mai frumoase statui din provincia Dacia romană este cea a lui Dionysos Liber Pater, descoperită în sanctuarul zeului, care pare să fi fost vandalizată de primii creştini şi reconstituită din nu mai puţin de 33 de fragmente.

O statuie impozantă este cea a lui Iupiter Tronans, în mărime naturală, lucrată de un meşter pietrar local, două reprezentări ale lui Iupiter Fulminans – singurele din Dacia – în care zeul suprem este înfăţişat cu mănunchiul de fulgere, sau reprezentări apărute în urma fenomenului de sincretism religios, în care zeii greco-romani s-au contopit cu divinităţi orientale, precum cele ale lui Iupiter Ammon sau statuia de marmură a lui Iupiter Zbelsurdos, un zeu sincretic născut din contopirea zeului roman cu o zeitate celestă a tracilor. Capodopere sculpturale sunt considerate şi statueta votivă a zeiţei justiţiei divine şi a echilibrului dintre bine şi rău, Nemesis, sau cea din bronz a zeiţei înţelepciunii, Minerva, piese rare care-l înfăţişează pe zeul Apollo, zeu al luminii şi al artelor. S-au descoperit, de asemenea, mai multe reprezentări ale zeiţei Venus, o statuie a lui  Mercur, mesagerul zeilor şi patronul comerţului, statui de cult ale lui Aesculap şi Hygia, care patronau sănătatea.

Răspândirea cultelor de mistere

Mai multe artefacte romane descoperite la Apulum reprezintă divinităţi orientale precum Mithras, Isis sau zeiţa frigiană Cybele care au pătruns în imperiu prin intermediul coloniştilor orientali şi erau celebrate prin culte de mistere menite să salveze sufletul. Aceste ceremonii îşi au rădăcinile în civilizaţia greacă, unde sunt cunoscute misterele din Eleusis sau venerarea zeului Dionysos, care, pe lângă cultul oficial, avea şi unul de mistere. Culte asemănătoare din Asia Mică au devenit, la rândul lor,  tot mai răspândite în Imperiul Roman şi erau practicate doar de iniţiaţi. În cultele de mistere, zeităţile erau venerate prin ritualuri orgiastice sau extatice iar ceremoniile de iniţiere erau foarte diferite de austeritatea cultelor oficiale romane. Spre deosebire vechile credinţe, potrivit cărora oamenii erau condamnaţi la veşnicie în Infern, noile zeităţi promiteau salvarea sufletului în viaţa de apoi, precedând creştinismul.

Foarte răspândit în Imperiul Roman a devenit cultul lui Mithras, zeu al luminii în mitologia persană, al cărui cult de mistere cuprindea şi elemente ale religiei dualiste persane, în care lumina, întrupată de Ahriman, se confrunta cu întunericul, reprezentat de Ormuzd. Cultul este evidenţiat şi în anticul Apulum, mai multe reliefuri din marmură înfăţişându-l pe Mithras ucigând taurul.


La acest cult, care includea şi o masă rituală, participau doar bărbaţii iniţiaţi. S-au descoperit statuete ale zeiţei egiptene Isis, care a preluat însuşirile mai multor zeiţe din mitologia greco-romană şi s-a răspândit pe filieră elenistică. Ea simboliza pământul roditor, maternitatea dar şi moartea şi revenirea la viaţă. Cultul zeiţei, în care rolul important îl aveau femeile, cuprindea sacrificii, rugăciuni, incantaţii, care aveau menirea de a-l face pe proaspătul iniţiat să privească altfel viaţa, cu convingerea că va avea parte de nemurire.

Un alt cult iniţiatic era cel dedicat zeiţei Cybele, legat de cultul lui Attis sau cel al Cavalerului Trac, foarte răpândit în lumea romană între Marea Egee şi Dunărea de Jos, care simboliza victoria binelui asupra răului şi avea puterea de a asigura nemurirea, el fiind atestat şi la Apulum prin două statuete şi şase reliefuri votive. Cultul Cavalerilor Danubieni, aşa cum sugerează reliefurile descoperite, indică un cult de mistere cu o ofrandă animalieră, cu ceremonii în care se simula o moarte simbolică, rituală, a celui iniţiat în mistere. Acesta era acoperit cu blana animalului sacrificat, de regulă un taur sau un berbec, avea loc botezul cu sângele acestuia iar după ce era dezvelit, iniţiatul renăştea, cu credinţa într-o viaţă fericită după moarte alături de zei.

Mărturii ale paleocreştinismului

Creştinismul primitiv a pătruns mai ales în mediul urban, dar la începutul secolului al III-lea, numărul creştinilor era foarte mic. O uşoară creştere s-a înregistrat după  Edictul din Milan din anul 313 al împăratului Constantin cel Mare, prin care se interzicea persecuţia creştinilor. Paleocreştinii refuzau adorarea zeităţilor păgâne dar şi în Dacia numărul lor este mic, noua religie fiind răspândită tot de coloniştii veniţi din Orient. La fel de rare în această perioadă sunt şi artefactele cu semnificaţie creştină, pe care apare, de regulă, semnul crucii. Câteva dintre acestea, printre care opaiţe pe care este imprimată crucea sau o gemă cu semnificaţii creştine sunt păstrate la muzeul din Alba Iulia.

Pantheon 3D

Proiectul de valorificare prin tehnologie digitală a reprezentărilor de divinităţi şi personaje mitologice din colecţia de artă romană a muzeului din Alba Iulia şi câteva cópii fidele ale acestor opere, printate 3D,  au fost prezentate de dr. arhg. Călin Şuteu. Au fost publicate, de asemenea, primele două volume din colecţia „Zei salvatori. Culte de mistere. Sincretism” şi se doreşte promovarea colecţiei pe site-ul patrioniului cultural european europeana.eu. Colecţia cu modele 3D ale sculpturilor romane este disponibilă prin intermediul platformei online sketchfab.com.

Surse Foto: mnuai.ro, anuleuropean.patrimoniu.gov.ro, ziarulnatiunea.ro, viziteazaalbaiulia.ro, sketchfab.com, wikipedia.org, apulumarchaeology.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.