ANALIZĂ Cum au ajuns Politehnica şi Ripensia să aibă foarte mulți jucători bănăţeni în lot

Fie că vorbim de Real Madrid sau o echipă de ligă judeţeană, foarte mulţi suporteri vor ca printre favoriţii lor să strălucească jucătorii localnici. Timişorenii, rămaşi cu două echipe la nivelul ligii secunde, nu fac excepţie. Fanii Ripensiei şi ai lui ASU Politehnica îşi pun speranţele, de voie, de nevoie, într-un calup important de fotbalişti formaţi total sau parţial pe Bega.

Modelul Paolo Maldini sau Francesco Totti e ideal pentru cei mai fanatici suporteri. Vorbim de jucători care au evoluat la cel mai înalt nivel şi care totodată au crescut acasă cu dragoste pentru clubul oraşului lor. Globalizarea a făcut ca în ultimii ani şi echipele de Divizia C din România să se poată „lăuda” cu jucători străini, chiar de pe alte continente. Unii dintre ei impresionează rapid, alţii nu se ridică nici peste media celor din ţară. Totuşi, fanii nostalgici îşi doresc ca la echipa favorită să evolueze şi cât mai mulţi juniori din propria pepinieră.

Pentru cei care nutresc la idoli locali veştile nu sunt atât de rele în cazul formaţiilor timişorene din B. În mod inedit, atât ASU Politehnica, cât şi Ripensia, se vor baza în noul campionat al Ligii a II-a pe un număr de nouă, respectiv unsprezece născuţi în Timişoara. Ce-i adevărat, în cazul alb-violeţilor am luat în considerare un grup mai mare de jucători aflaţi în pregătire pentru noua stagiune: 28. Faţă de totalul de 25 de jucători luaţi în considerare la roş-galbeni. La ASU se află şi juniori care vor avea o şansă mai mică la minute în teren, precum Vlad Bîte, Denis Bot sau Alex Gaşpar. Un localnic consacrat în prima echipă e însă Alin Ignea iar Adrian Ungureanu, sosit chiar de la Ripensia, şi portarul Mario Contra, de la retrogradata ACS Poli, sunt aşteptaţi să se bată de asemenea pentru locul lor în primul 12. Ceilalţi „autohtoni” sunt tinerii de perspectivă Fabio Trip, Dragoş Coroiu şi Răzvan Piţigoi, ultimii doi sosiţi de la Centrul Naţional de Pregătire care a activat în oraş.

„Ripi” stă ceva mai bine la capitolul timişoreni. Căpitanul Călin Toma lipseşte rar din teren, în timp ce portarul junior Ştefan Dobre, fundaşul Mihai Hecsko, mijlocaşul Adrian Zaluschi şi atacantul Alex Popovici sunt şi ei obişnuiţi cu cât mai multe prezenţe. Iar în sezonul trecut a început să se mizeze şi pe Darius Ţieranu. Lor li s-au alăturat în vară alţi trei „autohtoni” cu pretenţii la posturile de titulari: Marius Staicu, Denis Golda (revenire de la ACS Poli) şi Caius Lungu. Formaţia pregătită de antrenorul Alexandru Pelici, originar şi el din Capitala Banatului, mai are la antrenamente tineri promovaţi din propria pepinieră, Florin Dobie, Ionuţ Vasluian sau Dan Sebastian. Ei au şanse minime de a prinde echipa în mod constant, cel puţin în acest an.

Dacă luăm în calcul numărul total de bănăţeni din loturile celor două timişorene, tot gruparea din Ciarda Roşie rămâne cu un avantaj mic. La cei de pe „Ştiinţa” îi mai regăsim pe lângă localnici pe experimentatul Cristian Scutaru, puştiul Demetris Cristodulo, ambii din Reşiţa, şi juniorul Denis Radu, din Caransebeş. În timp ce ripensiştii îi mai au din regiunea vestică pe Claudiu Apro (Gătaia), Andrei Tînc şi Vlad Chera (ambii Reşiţa).

Ca şi „ai casei”

Lucrurile se schimbă în raportul dintre cele două concitadine dacă ne referim însă la jucătorii care au fost la juniori la o grupare din Timişoara.

Astfel, ASU Poli are nu mai puţin de 18 componenţi formaţi parţial sau total pe Bega deşi doar o parte dintre ei s-au născut în Banat. E vorba de Mario Contra, Ioan Mera, Cristian Scutaru, Alex Cherecheş, Călin Jurj, Dragoş Coroiu, Alin Ignea, Alex Gaşpar, Denis Radu, Denis Bot, Fabio Trip, Andrei Lazăr, Vlad Bîte, Adrian Ungureanu, Răzvan Piţigoi, Mircea Axente, Demetris Cristodulo şi Alex Borbei. De precizat că ultimul e foarte aproape de o mutare în Italia la Sampdoria.

Susţinătorii din tribune se ataşează de multe ori şi de jucătorii care nu sunt „de-ai locului” ca origini. Un astfel de bănăţean „adoptat” e şi Mircea Axente. Transferul verii la trupa de pe „Ştiinţa”, atacantul ajuns la 32 de ani e din Tulcea dar a fost înregimentat ca junior la vechea Poli. Aici a progresat până la statutul de titular al alb-violetei care evolua în urmă cu un deceniu în cupele europene. Chiar dacă a plecat de la Timişoara la Dinamo, după ce vechiul club capotase, sosirea lui Axente a fost salutată de fanii viola, echipa având totodată nevoie urgentă de un atacant cu experienţă. De asemenea Axente a fost prezentat la „Băieţii în ghete” cu un mesaj prin care-şi arată ataşamentul de Banat: „După zece ani mă întorc acasă. Va fi un sezon greu şi avem nevoie de fiecare dintre voi la stadion, în fiecare meci. Mai e un pic şi începe. Abia aştept să ne revedem. Hai Poli!”. Până acum revenirile foştilor polişti par să fie o reţetă bună, în această situaţie mai fiind la „Băieţii în ghete” Ioan Mera şi Cristian Scutaru, aflaţi deja de doi ani şi jumătate, respectiv un an şi jumătate la gruparea susţinută de suporteri.

De partea cealaltă, Ripensia se bazează pe 14 nume formate la cluburi locale: Ştefan Dobre, Darius Ţieranu, Vlad Chera (CNP Timişoara), Mihai Hecsko (UMT), Călin Toma, Adrian Zaluschi, Marius Staicu, Alex Popovici (toţi FC Politehnica), Caius Lungu, Ionuţ Vasluian (ambii LPS Banatul), Nafi Iseini, Denis Golda (ambii ACS Poli), Dan Sebastian şi Florin Dobie (Academia Ripensia). După cum se vede roş-galbenii au doi jucători din propria pepinieră care se pregătesc cu seniorii, un segment pe care alb-violeţii se pot lăuda cu nu mai puţin de cinci jucători (D. Radu, D. Bot, Bîte, Gaşpar, Cristodulo). Cu excepţia lui Vlad Bîte, ceilalţi provin de la grupa de juniori născuţi în 2003, pregătită de Iulian Prodana.

Bineînţeles, opţiunile din loturile celor două grupări timişorene din Liga a II-a sunt dictate de mai mulţi factori. Cel financiar jucând un rol important în strategia cluburilor. Dacă în trecut Poli avea puterea de a acapara jucători buni din alte zone ale ţării şi din străinătate, în acelaşi timp doar câteva talente locale pătrundeau în prima echipă. În prezent bugetul nu le permite localnicelor să-şi păstreze cei mai promiţători jucători, dar acestea încearcă să-şi construiască academii puternice. „Ripi” colaborează din această vară cu LPS Banatul în acest sens. „Ei vor să promoveze tinerii jucători… E bine că foarte mulţi au rămas în Timişoara, ceea ce nu prea se întâmpla în anii anteriori”, a remarcat Cristian Petcu, antrenor de la Banatul implicat şi în noul proiect al Ripensiei.

Idolul din Bucureşti

În mod evident majoritatea suporterilor se ataşează de favoriţi fără a ţine cont de provenienţa acestora. Sunt nenumărate exemple şi în acest sens. În cazul susţinătorilor lui Poli cel mai la îndemână exemplu e Dan Păltinişanu. Fundaşul care a dat numele celui mai mare şi mai important stadion al Banatului a fost căpitanul alb-violeţilor şi extrem de îndrăgit de către fani deşi s-a născut în Bucureşti şi a jucat mai întâi la Braşov şi Bacău. Mai recent, printre idolii timişorenilor s-a numărat şi slovacul Marian Cisovsky, comparat cu „Tata Mare”. Din păcate cei doi apărători care au încântat pe „Marele oval” nu au fost feriţi de necazuri. Păltinişanu senior s-a stins în 1995 din cauza bolii iar „Ciso” se luptă cu ALS (scleroză laterală amiotrofică), afecţiune cu care a fost diagnosticat în timp ce încă era jucător activ la Viktoria Plzen.