Stațiunile din Banatul Montan, pregătite pentru iubitorii de sporturi de iarnă FOTO

Judeţul Caraş-Severin, unul dintre cele mai frumoase din ţară, dăruit de natură cu locuri neasemuite, ar putea deveni o destinaţie turistică de prim rang în zona montană dar nu numai, multe locuri şi-ar putea câştiga celebritatea de odinioară, dacă cei care se ocupă de administrarea lui ar arăta mai mult interes entru promovarea lui.

Iniţiative pentru iubitorii muntelui şi a sporturilor de iarnă

Pentru cei care iubesc muntele, multe posibilităţi de turism, adecvate oricărui sezon, există în jurul oraşului Caransebeş, înconjurat de munţii Semenic, Ţarcu şi Poiana Ruscă. Aici, Clubul Montan Caransebeş încearcă să ducă mai departe iniţiativa Clubului Turistic Bănăţean din anii interbelici şi organizează cursuri de schi, alpinism şi escaladă, expediţii naţionale şi internaţionale, marchează trasee turistice şi organizează diverse competiţii sportive.

Pârtiile din Munţii Banatului sunt pregătite să îi primească pe amatorii sporturilor de iarnă, cu noi locuri de cazare dotate cu tot confortul, şi mulţi oameni de afaceri sunt dispuşi să investească în domeniul schiabil din zona cu un potenţial turistic atât de generos, dorind să o facă din ce în ce mai atractivă pentru turişti.

Perspective turistice la Muntele Mic şi Poiana Mărului

Chiar dacă Muntele Mic şi Poiana Mărului  nu au statut de staţiuni turistice deoarece nu dispun de o infrastructură corespunzătoare, se caută atragerea unor finanţări pentru dotările necesare, se doreşte amenajarea unui un drum de legătură şi punerea în funcţiune a unei instalaţii ultramoderne pe cablu, toate menite să dezvolte această zonă de o mare frumuseţe şi foarte căutată mai ales pentru aerul ozonat de aici, o adevărată desfătare pentru cei dornici de plimbări în aer liber şi să o facă din ce în ce mai căutată pentru turismul montan.

Cum şi pârtiile sunt tot mai atractive, tot mai mulţi bănăţeni sunt interesaţi de Muntele Mic, mai ales de Anul Nou, iar din Poiana Mărului pornesc mai multe trasee turistice, pe valea Bistrei, pe valea Şucului sau pe drumul care duce la vârful Nedeia şi la Vârful Pietrei. În toamnă a fost refăcut şi marcajul turistic de creastă pe traseul Borlova-complexul turistic Muntele Mic-Şaua Jigoria-staţiunea meteorologică Cuntu, ceea ce facilitează legăturile cu munţii Godeanu şi Retezat. Tot pentru Muntele Mic, s-au investit mulţi bani într-un restaurant mobil, pe şenile, care poate fi amplasat oriunde pe munte, fiind dotat şi cu un pupitru entru DJ, boxe şi generator.

Sezonul de schi s-a deschis în această lună şi la Straja, unde, chiar dacă nu ninge abundent, zăpada de pe pârtii e asigurată de tunurile de zăpadă artificială. După prognoza meteorologică, se preconizează ca de sărbători, toate pârtiile să ofere turiştilor condiţii optime pentru schi.

Turism în zona Făgetului

Dumbrava este unul din satele timişene aflate în zona Făgetului unde turiştii se pot ospăta împărăteşte, la „Şura”, amenajată într-o gospodărie tradiţională de olar, unde au parte de pâine coaptă în cuptor, cârnaţi, murături şi prăjituri făcute de gazde. Nici comuna Margina, cu cele nouă sate ale sale, nu se lasă mai prejos şi pe lângă mesele tradiţionale cu jumeri, slănină, cârnaţi afumaţi, brânză de vaci, mămăligă la ceaun şi ţuică, care au făcut-o faimoasă şi au atras deja câteva mii de vizitatori, vine cu noi oferte în sezonul de iarnă: dansurile căluşarilor din Sinteşti şi plimbări cu săniile trase de cai sau, în lipsa zăpezii, cu căruţele.

În Sinteşti există şi un muzeu al satului, în care sunt expuse costume populare din zonă, mobilier, unelte din gospodărie, oale de pământ, instrumente muzicale şi alte obiecte din casele ţărăneşti. Turiştii mai pot vedea, la Zorani, o casă tradiţională, unde se pot bucura şi de bucătăria locală, şi un meşter olar – singurul care mai lucrează în Banat, continuând tradiţia olarilor din Jupâneşti.  iar la Groşi şi Margina se mai păstrează două vechi bisericuţe de lemn, din secolul al XVIII-lea, care sunt monumente istorice.

Surse foto: expressdebanat.ro, mesagerulhunedorean.ro, pe-harta.ro, wikipedia.org