2020 este an bisect, cu 366 de zile, respectiv luna febuarie are 29 de zile. Dacă nu am avea ani bisecţi, februarie ar deveni în cele din urmă lună de vară în emisfera nordică. Anii bisecţi sunt asociaţi în tradiţia populară cu momente dificile, nefiind recomandate luarea unor decizii drastice.
Aceste zile suplimentare sunt adăugate pentru a sincroniza calendarele create de oameni cu mişcarea de revoluţie a Pământului şi schimbarea efectivă a anotimpurilor.
De ce avem nevoie de acestea? Mişcarea Pământului în jurul Soarelui durează aproximativ 365,25 de zile. Acel 0,25 creează nevoia de a adăuga o zi suplimentară în calendar o dată la patru ani.
În timpul celorlalţi ani – precum 2019 -, calendarul nu ia în considerare acel sfert de zi de care are nevoie Pământul să efectueze o mişcare de revoluţie completă. În esenţă, anul calendaristic, creat de om , este mai scurt decât anul solar.
De-a lungul timpului, fără o corectare, calendarul uman s-ar îndepărta prea mult de cel solar. În 100 de ani, calendarul uman ar pierde 25 de zile, iar, după şi mai mulţi ani, februarie ar deveni lună de vară în emisfera nordică.
Ziua suplimentară a început să fie adăugată în calendarul iulian, în anul 46 î.e.n., de Iulius Cezar, sfătuit fiind de Sosigene, un astronom din Alexandria.
Ulterior, matematicianul şi astronomul german Christopher Clavius (1538-1612) a descoperit cum să le includă, fiind ulterior adoptat un nou calendar, cel gregorian.
În 1582, papa Grigore al XIII-lea a revizuit calendarul iulian şi l-a impus pe cel gregorian, cu ajutorul lui Clavius.
Numărul zilelor anilor bisecţi trebuie să fie divizibil cu 4. Regula este ca zilele suplimentare să nu fie adăugate anilor care se încheie cu „00”, decât dacă aceştia sunt divizibili cu 400. Această corecţie a fost făcută pentru a stabiliza calendarul pe o perioadă de o mie de ani şi a fost necesară pentru că un an solar este de fapt uşor mai scurt decât acea durată de 365,25 zile – fiind de 365 de zile, 6 ore, 9 minute şi 9 secunde, potrivit earthsky.org.
Din 1582, calendarul gregorian a fost adoptat treptat drept standard în multe ţări din lume. Calendarul iulian mai este încă folosit de mai multe biserici naţionale ortodoxe.
Ziua de 29 februarie este asociată la români cu unele obiceiuri şi superstiţii. Se spune că anii bisecţi sunt dificili şi imprevizibili, motiv pentru care nu ar trebui să iei decizii sau să faci schimbări drastice în viaţă.
În ceea ce priveşte persoanele născute pe 29 februarie, părerile sunt împărţite. Astfel, în unele zone se spune că cei născuţi în această zi vor avea o viaţă dificilă, în timp ce, potrivit altor superstiţii, aceste persoane sunt speciale, cu puteri anormale şi vor avea un rol important în societate.
Anul bisect şi ziua de 29 februarie sunt asociate în tradiţiile internaţionale cu broaştele – pentru săriturile pe care le fac pentru a se deplasa.
