Pe raza județului Hunedoara se află vestigii istorice de excepție pentru istoria antică și medievală din această parte de țară, unele înscrise în patrimoniul mondial, dar starea în care se găsesc cele mai multe dintre ele lasă mult de dorit iar posibilitățile turistice ale județului, de o mare diversitate, sunt insuficient valorificate.
Pentru promovarea unor valoroase obiective turistice dar și a altora mai puțin cunoscute, site-ul Go Hunedoara vine în ajutorul celor care vor să descopere frumusețile acestui județ, fie ele cetăți, monumente istorice, biserici medievale, fie stațiuni, trasee montane sau alte locuri pitorești. Totodată, au fost începute investiții menite să facă mai atractive obiective care aparțin patrimoniului cultural universal. În acest sezon estival, la Deva, pe lângă vizitarea vechii cetăți, turiștii care ajung în parcul „Cetate” în zilele de duminică, se pot bucura, până la sfârșitul lunii septembrie, de concerte live susținute de trupa „Old Band”, începând cu ora 18.00. Atât localnicii cât și turiștii vor putea asculta, timp de trei ore, șlagăre din anii ʹ60 – ʹ70, care sunt readuse în actualitate de „Trupa Veche”.
Un „muzeu viu” în vechea capitală a Daciei
Cea mai cunoscută cetate antică din județul Hunedoara esta vechea capitală dacică de la Sarmizegetusa Regia, aflată în patrimoniul UNESCO, unde, sub supravegherea experților, se vor face investiții în valoare de aproximativ 2 milioane de euro din granturi norvegiene, bani nerambursabili, și un milion de euro din bugetul județului, pentru materializarea proiectului „Capitala Daciei – muzeu viu al patrimoniului cultural european”.
Proiectul urmărește conservarea, restaurarea și valorificarea culturală a cetății prin transformarea incintei militare într-un muzeu viu, unde se vor organiza expoziții internaționale, diverse activități interactive, vor fi reînviate tradiții meșteșugărești precum fierăria din atelierele dacilor dar și obiceiuri populare specifice zonei, astfel încât vechea capitală a Daciei să fie vizitată de un număr din ce în ce mai mare de turiști, care să rămână cu amintiri din cele mai plăcute. Proiectul ar urma să fie finalizat în următorii patru ani, deocamdată aflându-se în faza de confruntare a documentației tehnico-economice cu situația din teren.
Bănița, cetatea dacică aproape necunoscută
Cetatea dacică de la Bănița, care, alături de cele de la Costești, Blidaru, Piatra Roșie și Căpâlna (aflată în județul Alba) avea rolul de a apăra capitala dacilor, este una dintre cele mai puțin cunoscute, căci accesul la ruinele păstrate, aflate pe un vârf muntos izolat și greu accesibil, e destul de dificil. La fosta cetate, din care s-au păstrat foarte puține urme, se poate ajunge pe un singur versant, unde au fost construite fortificații dispuse în trepte, cu ziduri din blocuri de piatră de calcar și trepte de calcar spre poarta de intrare în cetate.
Cercetătorii au putut stabili că cetatea a fost folosită și în Evul Mediu, când a avut o mare importanță strategică datorită controlului căilor de acces spre Țara Hațegului și a munților care adăpostiseră vechea capitală dacică. Și cetatea de la Bănița, alături de celelalte cetăți fortificate construite pentru a apăra Sarmizegerusa Regia, se află în patrimoniul UNESCO și se dorește ca ea să fie inclusă în vestita zonă turistică.
Destinația turistică Țara Hațegului, promovată la BBC
Țara Hațegului este, de asemenea, un ținut cu monumente istorice de o rară frumusețe și valoare arhitectonică și istorică, dar și a treia destinație ecoturistică certificată din România, singura pe raza căreia se află două situri de importanță națională recunoscute și promovate de UNESCO.
Cele două arii protejate sunt Rezervația Biosferei Retezat și Geoparcul Dinozaurilor, în care s-a reconstituit viața acestor animale dispărute care trăiau în urmă cu 70 de milioane de ani pe fosta insulă a Hațegului. Parcul Național Retezat, înființat în 1935 prin strădania botanistului Alexandru Borza – cel care a amenajat și Parcul Rozelor din Timișoara – a fost primul parc național românesc, ca un mijloc de ocrotire a unor valori naturale deosebite. Pentru promovarea acestei destinații ecoturistice, cuprinsă între Munții Retezat-Godeanu, Șureanu, Poiana Ruscă și Țarcu, în care accesul se face dinspre Simeria, Banat și Valea Jiului, s-a constituit și un parteneriat public-privat iar inițiativa s-a bucurat de succes.
La invitația Asociației pentru Ecoturism Țara Hațegului-Retezat, Charlie Ottley a realizat un reportaj despre această regiune turistică, pentru a fi difuzată în cadrul documentarelor realizate sub genericul „Wild Carpathia” pe postul de televiziune BBC World News, cu audiență pe trei continente.
Din cauza condițiilor dificile de deplasare din acest an, promovarea Țării Hațegului în întreaga Europă, în America de Nord și Orientul Mijlociu a fost gândită pentru viitorul sezon turistic.
Surse foto: avantulliber.ro, mesagerulhunedorean.ro, travel.ro, wikipedia.org
liana mai ai putin si-l intreci pe roxin.dacii nu au lasat nimic dupa ei. nu au avut limba nu au avut cultura spune neagu cu de CURAJ. atunci despre ce capitala vorbesti, despre ce cetati vorbesti. era o scuza ca cetatile dacice au fost facute din cacat de capra si de oaie care au fost spalate de ploi, de zapada sigur ca da la densusianu incoace falsificarea s-a facut fara limite. ceea ce faci tu este iarasi fara limite.nu stim de unde le scoti. se pare ca Wikipedia este o sursa pentru tine.numai ca wiki a devenit o unealta a istoricilor de tip national securist comunist care sustin un tip de adevar. OMUL de cultura adevarata ALEXE te-ar fi diagosticat, de ce suferi de fapt, de dacomanie sau de dacopatie.