„Sonarele”, luate în calcul de primărie pentru alungarea porumbeilor. Timișorean la dezbaterea...

„Sonarele”, luate în calcul de primărie pentru alungarea porumbeilor. Timișorean la dezbaterea publică: Centrul este foarte murdar, e covor de mucuri de țigară pe jos și noi ne batem capul cu porumbeii

2
DISTRIBUIȚI

Mai mulți timișoreni iubitori de animale au participat, luni, la dezbaterea publică organizată de municipalitate pe marginea unor subiecte care au stârnit numeroase reacții.

Dezbaterea on-line a durat trei ore fiind discutate proiectele inițiate de consilierii locali Rodica Militaru și Răzvan Stana de la USR PLUS privind interzicerea hrănirii animalelor fără stăpân și a porumbeilor, precum și cel referitor la deținerea de animale de companie fără acordul vecinilor.

În deschiderea dezbaterii, Rodica Militaru a făcut unele precizări.

„Ne dorim să abrogăm articolul care prevede că pot fi deținute animale de companie doar cu acordul vecinilor. Ne-am mai dorit să permitem accesul animalelor de companie în mijloacele de transport în comun în anumite condiții: câinii să poarte ham, lesă, iar cei de talie mare botniță, să nu circule la ore de vârf, câinii să fie sociabili, să îți poți duce animalul bolnav la veterinar dacă nu ai mașină”, a afirmat consilierul local.

Colegul său, Răzvan Stana, a precizat că în urmă cu trei luni, a deschis o largă discuție cu cetățenii despre subiectele aduse azi în discuție.

În privința interzicerea hrănirii animalelor, consilierul municipal a spus că lucrurile nu se vor face peste noapte, ci va exista o campanie de informare.

„Legea va fi aceeași pentru toți, dar se va aplica în litera ei, pornind de la avertisment, somație, și abia în ultima instanță amendă. La Oradea este o amendă de 2.000 de lei pentru hrănirea porumbeilor. La Timișoara, am propus o amendă cuprinsă între 100 și 200 de lei. Populația de porumbei din centrul Timișoarei este excedentară, devine un pericol pentru ea însăși, unii sunt bolnavi. Există cinci motive general valabile pentru care hrănirea porumbeilor este interzisă: hrănirea ocazională nu este bună, le oferim tot felul de resturi; porumbeii sunt atractivi pentru șobolani; strică cuiburile altor păsări; sunt purtători de boli care se transmit la om, zoonoze, care sunt foarte greu de diagnosticat, porumbeii sunt un factor de deranj arhitectonic, fac mult deranj. Vom pune benzi de țepi, cuibare false, ne-am întâlnit cu o firmă care are sonare la Cluj și Satu Mare și proiecte pilot cu sonare la Arad și București și lucrurile merg foarte bine, aceste măsuri sunt luate să nu facem rău acestor păsări, care sunt atât de iubite în Timișoara”, a explicat Răzvan Stana.

Rodica Militaru a precizat că din moment ce costurile sterilizării pot să fie prohibitive pentru anumite categorii de populație, primăria își propune să demareze o campanie de sterilizare a câinilor metiși și de rasă comună.

„La Primăria Timișoara au început demersurile pentru un studiu de fezabilitate astfel încât primăria să aibă propriul adăpost de animale”, a spus Rodica Militaru.

La dezbaterea on-line a participat și prof.


dr. Andrei Mihalca, prorector al USAMV Cluj. „Asociațiile de protecția animalelor fac o treabă foarte bună, dar trebuie să facem lucrurile responsabil. Animalele fără stăpân nu au ce căuta pe stradă. Câinii sterilizați de pe stradă nu se mai reproduc, dar transmit boli. Mortalitatea infantilă la câini fără stăpân de pe străzi este de 89%. La Cluj se fac 2.000 de doze anual de vaccin antirabic la 178 de lei doza și Clujul stă foarte bine la capitolul câini vagabonzi”, a spus acesta punând accent și pe impactul economic.

Marius Ciurea de la Clubul Crescătorilor de Porumbei din Brașov a spus: „Știm cu toții că porumbeii sunt plăcuți, merg bunicii cu nepoții să îi hrănească, dar pot transmite boli. Fecalele lor, care se usucă, se transmit în aer. Praful din pene provoacă alergii. Cuibăresc în poduri, deteriorează fațadele deoarece fecalele lor sunt toxice. Bolile care se transmit la om au simptome asemănătoare răcelilor, este vorba despre listerioza, periculoasă pentru gravide, E-coli, tuberculoza. Ca soluții, aș începe cu interzicerea hrănirii lor pentru a pleca, folosirea unor aparate cu ultrasunete”.

Ing. Alina Văcaru, președintele Asociației Pet Hope, a declarat că nu vrea să avem animale pe stradă în suferință. Asociația pe care o conduce a sterilzat anul trecut aproape patru mii de câini și pisici, iar costurile se ridică la aproape 430.000 de euro, bani proveniți din diverse donații.

„Întotdeauna când vrei să rezolvi o problemă trebuie să vezi care este cauza. Aici, cauza este înmulțirea necontrolată. Interzicerea hrănirii animalelor pe domeniul public este o problemă. Câinii și pisicile nu pot fi prinse pentru a fi sterilizate dacă nu știi obiceiul hrănirii lor”, a spus aceasta.

Medicul veterinar Gabriel Ignat, vicepreședinte la Animal Society, a precizat că agresivitatea animalului este dată de factorul sexual și de foame.

„Interzicerea hrănirii va face să avem animale agresive”, a fost de părere acesta.

Rareș Brădeanu, reprezentant al asociației restauratorilor de clădiri istorice și monumente a spus că de multe ori daunele provocate de porumbei asupra clădirilor și monumentelor istorice sunt ireversibile, iar restaurarea costă mai mult.

Valer Kovacs, polițist de meserie, a spus că este împotriva interzicerii hrănirii porumbeilor. „Înainte de 1989 mergem în centru strict pentru bucuria porumbeilor. Nu căutați soluții să înfometați porumbeii. Gândiți-vă la orașul nostru gol. Sunt fabrici care creează cancer pulmonar, nu porumbeii”, a spus acesta la dezbaterea publică.

O altă participantă la discuții, Coralia Decsi, a afirmat: „vreți să amendați un act de empatie. Noi, iubitorii de animale, nu vrem ca animalele să stea pe străzi, să venim cu o soluție care să fie un exemplu pentru România”.

Ștefan Cojocnean a fost de părere că hrănirea porumbeilor este educativă și terapeutică pentru copii și nu dorește să fie interzisă.

Dorin Suba, vicepreședintele Clubului Bănățean de Turism, a propus capturarea porumbeilor lor și ținerea lor în spații amenajate sau oferirea spre adopție către fermieri.

„Este vina proprietarilor de clădiri că nu își curăță podurile și nu iau măsuri. Centrul este foarte murdar, nu l-a mai curățat nimeni de foarte mult timp, e covor de mucuri de țigară și ambalaje pe jos, avem oameni ai străzii care s-au înmulțit foarte mult, migranți și noi ne batem capul cu porumbeii”, a spus Dorin Suba.

Corneliu N. Vaida a fost de părere că nu înfometarea este soluția. Acesta a spus că în Turcia există automate unde dacă introduci un PET primești o pungă de semințe pentru porumbei. „Porumbeii mănâncă tencuială, dacă nu mă credeți veniți să vedeți frontispiciul clădirii în care locuiesc”, a spus Vaida.

Mihaela Graure a precizat că asociația din care face parte a sterilizat peste 200 de câini de la începutul anului și că are nevoie de sprijinul autorităților. „E absurd să vezi un câine scheletic pe stradă și să nu îi dai de mâncare sau să fi sancționat”, a spus Mihaela Graure.

2 COMENTARII

  1. ba, mihaela graure, daca vezi un caine scheletic pe strada si esti asa induiosata, IA-L TU ACASA. fenomenal! ia si porumbeii acasa. sunt animale. sa plece in padure, unde le e locul. orasul e pentru oameni.

  2. Comunista și securista Militaru, mama Usr neomarxist, se piaptănă când țara arde, în Timișoara se moare de poluarea firmelor, se taie copacii, pinii protejați de lege, în față la Saguaro, mafia imobiliară betonează tot cu aprobarea Usr iar ea ne manipulează cu porumbeii. Robu era junior față de acești ticăloși.

Dă-i un răspuns lui tibi Renunțați la răspuns

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.