Proiectele urgente ale noului director interimar al Muzeului de Artă din Timișoara....

Proiectele urgente ale noului director interimar al Muzeului de Artă din Timișoara. Fostul manager a inițiat mai multe acțiuni în instanță

4
DISTRIBUIȚI
Filip Petcu. Sursa foto: Facultatea de Arte / UVT

Nemulțumit de nota 6,04 acordată de o comisie de evaluare alcătuită conform regulamentului-cadru pentru activitatea de management la Muzeul de Artă în ultimii cinci ani, care nu-i mai permite continuarea activității, Victor Neumann a cerut în instanță anularea actului administrativ, prin mai multe acțiuni.

Una din ele, deschisă la instanța de contencios administrativ, nu are încă termen, o cerere de  ordonanță președințială în contradictoriu cu CJT a fost respinsă de instanță în 4 mai și soluția nu a mai fost atacată cu recurs, iar o altă cerere de ordonanță președințială, în contradictoriu cu președintele CJT, Alin Nica, s-a judecat astăzi și  a fost, de asemenea respinsă, cu posibilitate de recurs în termen de cinci zile.

Șicane și procese

Filip Adrian Petcu, directorul interimar numit de CJT la muzeu, este unul din angajații care a avut mai multe conflicte cu Victor Neumann. În urmă cu patru ani, Filip Petcu întocmise dosarul de autorizare și acreditare a unui laborator de restaurare pictură, primul din regiunea de vest a țării, care a fost avizat un an mai târziu, dar deși se alocaseră banii necesari, Victor Neumann a blocat investiția, invocând diverse motive. Filip Petcu a făcut mai multe sesizări, ulterior s-a ales cu un avertisment pentru că ar fi oferit informații presei, dar l-a contestat în instanță și a avut câștig de cauză.

Un alt proces, cu avocați plătiți din bani publici după ce muzeul a rămas fără jurist, i-a fost intentat de Victor Neumann, care cerea constatarea nulității absolute a contractului de muncă pe care îl avea Filip Petcu, pe motiv că acesta preda și la universitate, deși însuși Neumann era, la momentul respectiv, în aceeași situație. Și acest proces a fost însă câștigat de Filip Petcu.

„Voluntari” în locul angajaților

Un nou conflict a izbucnit în cursul anului trecut, când au fost cooptați voluntari pentru a amenaja expoziția de artă contemporană SIGMA și au avariat iremediabil o lucrare cu totul specială a lui Constantin Flondor, „Pionii regelui de sticlă”, dar accidentul a fost mușamalizat. De altfel, prezența „voluntarilor” în muzeu a devenit un obicei. În ultimii doi ani, Victor Neumann nu i-a permis fostului fotograf al muzeului, Liviu Tulbure (care s-a stins din viață în această iarnă), accesul în depozitele muzeului pentru a fotografia exponatele, deși era angajatul acestuia din 1987 și lucra la muzeul de artă încă de la înființarea instituției. A acceptat însă prezența în depozite a lui Maurizio Pavone, un italian expert contabil de profesie, care a venit tocmai la Timișoara să studieze fotografia la Școala de Artă. Acesta a intrat în numeroase rânduri în depozitele muzeului, împreună cu Cornel Seracin, cel care a fost numit gestionar al acestora, fără să se fi făcut în prealabil o predare de gestiune.


Ultima dată, cei doi au intrat în depozit chiar cu o zi înainte de evaluarea managementului lui Victor Neumann, după care CJT a dispus sigilarea a patru depozite și dublarea pazei în muzeu.

 

Scoaterea din depozit a unui tablou care înfățișează vizita lui Franz Josef la Timișoara, pictat în 1894, a fost un alt episod care l-a scandalizat pe Filip Petcu, deoarece nu au fost respectate cerințe elementare de conservare pentru protejarea lucrării iar o primă intervenție asupra acesteia nu s-a făcut de restauratorii muzeului ci de Serghei Pavlov, cetățean din Republica Moldova stabilit la Timișoara, care nu este însă angajat al muzeului și, spre deosebire de Filip Petcu, nu este expert acreditat de Ministerul Culturii.

Victor Neumann a susținut că normele de conservare au fost respectate și nimeni din afara muzeului nu ar fi intervenit asupra lucrării, dar un instantaneu l-a surprins pe Pavlov lipind foiță japoneză cu clei de oase pe lucrarea desfășurată direct pe pardoseala care nu fusese curățată în prealabil, în apropierea unei surse de căldură, un microclimat total impropriu pentru o lucrare se asemenea vechime, care a stat până acum rulată în depozit. În urma unor noi sesizări, deși se comunicase deja rezultatul evaluării, Filip Petcu a fost convocat în fața comisiei de disciplină pe motiv că ar fi făcut „afirmații calomnioase și jignitoare la adresa a doi colaboratori ai muzeului”, dar confruntarea n-a mai avut loc.

Proiecte imediate

Deocamdată, Filip Petcu dorește să deblocheze cât de curând accesul în depozite, să efectueze un inventar riguros al colecției de artă plastică, să facă propuneri de clasare a exponatelor și să constate starea de conservare a acestora. De altfel, și un control al Camerei de Conturi Timiș efectuat la începutul anului 2019 a constatat mai multe deficiențe în activitatea managerială. Raportul menționează că patrimoniul este profund afectat prin lipsa unei inventarieri generale, căci aceasta nu a fost efectuată la termenul prevăzut de lege, nu s-a efectuat inventarierea la plecarea din unitate a gestionarului, nu se regăsesc fișele de conservare și fototeca, așa încât nu se cunosc evetualele plusuri sau minusuri în inventar.

Totodată, controlul a constatat că în ultimii ani nu s-au inițiat procedurile de clasare a bunurilor din patrimoniu, muzeul având doar 37 de bunuri în categoria „Tezaur” și 34 în categoria „Fond”, care au fost clasate în perioada 2008-2010. Camera de Conturi a recomandat inventarierea bunurilor pentru constatarea eventualelor plusuri, a unor numere de inventar duble, recuperarea eventualelor lipsuri, sesizarea organelor de cercetare în cazul în care se constată sustrageri și efectuarea operațiunilor de clasare, pentru valorificarea științifică a patrimoniului.

Petcu mai dorește ca în timpul interimatului său să completeze organigrama cu specialiști, să demareze investițiile și să stabilească proceduri de comunicare conforme cu instituții similare.

4 COMENTARII

  1. Nu stiu cine v-a informat ca sunt atat de putine bunuri de patrimoniu clasate. In realitate sunt mult mai multe si daca cereti o situatie exacta la CIMEC, veti afla ca ati transmis o informatie eronata, ceea ce reprezinta o insulta la adresa profesionistilor care au muncit zeci de ani in acel muzeu si care sunt actualmente pensionari. Clasarile s-au facut in perioada 2005-2012 (ante VN), in timpul mandatului dlui VN, nu s-a clasat nimic, intr-adevar.

  2. Vorbiti in necunostinta de cauza si este pacat, pentru dumneavostra si pentru cititorii interesati de acest subiect. Nu toate dosarele au fost trimise in format electronic, deci, nu figureaza toate bunurile clasate pe site-ul CIMEC. Propunerea mea era sa faceti o adresa oficiala, nu sa navigati un site, daca practicati jurnalismul. As fi propus sa intrebati la muzeu, dar ma tem ca nu mai este nimeni care sa stie situatia exacta, de aceea aveti si informatii gresite. Cele bune!

    • Cifrele pe care le-am publicat – 37 de bunuri în categoria Tezaur și 34 Fond – sunt din răsounsul oficial al contabilității. Oricum, mai multe decât cele de pe site-ul CIMEC, care are și obligația de a-și actualiza site-ul, ca să nu existe degeaba. Oricum, nu am folosit informația furnizată de ei. Dacă aveți alte informații, reveniți în contemporaneitate și oferiți amănunte, v-ar fi recunoscătoare toată lumea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.