Consiliul Local Timișoara a votat în ședința care a avut loc on-line joi după-masă Regulamentul pentru conservarea urmelor Revoluției din decembrie 1989.
Proiectul a fost inițiat de consilierul Răzvan Negrișanu de la USR, după ce revoluționarul Corneliu Vaida a tras un semnal de alarmă că urmele de gloanțe dispar în procesul de reabilitare a clădirilor istorice.
Multe dintre urmele Revoluției, de gloanțe sau obuze, din orașele martir ale României au fost distruse cu ocazia reabilitării sau refacerii unor clădiri și situri monumente istorice sau pur și simplu șterse, curățate sau acoperite, iar aleșii nu vor ca acest lucru să se întâmple și la Timișoara.
În orașul nostru există urme care au rămas pe clădirile istorice încă nereabilitate sau urme care au fost păstrate sau reconstruite, cum ar fi graffiti de pe sediul Bisericii Reformate din Timișoara.
„Orașul nostru nu-și povestește istoria pe măsura așteptărilor locuitorilor lui sau a celor care ne vizitează. Dacă o parte a ei este vizibilă prin clădiri și situri, alte evenimente istorice precum Revoluția riscă să devină invizibile în procesul de reabilitare a patrimoniului sau prin modernizarea orașului.
Revoluția din decembrie 1989 a început la Timișoara, este unică în fostul bloc sovietic prin caracterul ei multicultural, prin eroismul participanților și violența represiunii. Timișoara este kilometrul zero al libertății și democrației în România din perioada postbelică și din păcate acest fapt excepțional este prea puțin reprezentat în spațiul public”, a spus consilierul Răzvan Negrișanu, de profesie arhitect.
Regulamentul aprobat de consiliul local urmărește prevenirea ștergerii urmelor istorice ale Revoluției din decembrie 1989, de gloanțe sau alte proiectele sau de graffiti datând din zilele Revoluției, în cadrul lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare și reabilitare, și crearea unui patrimoniu imobil al Revoluției în Timișoara care să completeze complexul muzeal al Revoluției, împreună cu Muzeul Revoluției din Decembrie 1989.
Regulamentul prevede obligații atât pentru pentru Primăria Timișoara, cât și pentru proprietarii sau administratorii de clădiri situate în perimetrul delimitat de proiectul Traseul Revoluției: Piața Maria, Podul Traian, Piața Victoriei, Piața Libertății, Piața Sf.
Gheorghe, Prefectură, Podul Decebal, Parcul Poporului și Cimitirul Eroilor.
Prin decizia luată joi, proprietarii vor avea datoria să specifice dacă imobilul deținut prezintă urme de gloanțe, de proiectile sau de graffitti care datează din perioada Revoluției atunci când propun spre avizare diverse lucrări de conservare, de consolidare, de restaurare ori de reabilitare.
Aceștia vor trebui să prezinte în momentul cererii autorizației de construire fotografii ale tuturor fațadelor vizibile ale clădirii care prezintă urme ale Revoluției și să includă în proiectul propus soluțiile tehnice de conservare a eventualelor urme de gloanțe, de proiectile ori de graffitti din acea vreme.
Pentru a reuși o bună inventariere a clădirilor care prezintă urme ale Revoluției din 1989, Primăria Timișoara va institui în maximum 90 de zile de la aprobarea prezentului regulament Registrul urmelor Revoluției din decembrie 1989.
Municipalitatea lansează o invitație publică tuturor locuitorilor de a transmite online (urme.glont@primariatm.ro) ori fizic fotografii ale fațadelor clădirilor care prezintă urme de gloanțe, de proiectile ori de graffitti din vremea Revoluției împreună cu adresele acestora și, opțional, o scurtă descriere.
Pentru a veni în ajutorul proiectanților, Direcția de Urbanism a Primăriei Timișoara va elabora un ghid de bune practici după modelele din alte state europene, iar Primăria Timișoara va monta plachete comemorative pe întreg traseul revoluției.
