A cincea zi de conflict începe cu discuții între delegații din Ucraina și Rusia, însă în același timp mai multe surse au indicat că Belarusul ar putea intra fățiș în război de partea Kremlinului. Țara controlată de Aleksandr Lukașenko găzduiește deja tehnică militară rusească, fiind raportate mai multe lansări de rachete, iar soldații ruși primesc îngrijiri medicale în Belarus.
UPDATE 14 Guvernul italian a declarat stare de urgență până la 31 decembrie, pentru a asigura ajutor pentru Ucraina.
La propunerea premierului Mario Draghi, Consiliul de Miniștri a decis să declare starea de urgență până la 31 decembrie 2022, pentru „a asigura ajutor și asistență populației ucrainene din Italia ca urmare a gravei crize internaționale în curs”.
Pentru a organiza și a pune în aplicare cele mai urgente intervenții legate de sosirea refugiaţilor din Ucraina, au fost alocate 10 milioane de euro din Fondul național pentru situații de urgență, scrie today.it.
Conform Il Messaggero, Guvernul și-a dat acordul pentru ca Italia să trimită arme în Ucraina. Decretul prevede, printre altele, transferul de vehicule, materiale și echipamente militare către autoritățile de la Kiev.
Guvernul italian, prin declararea stării de urgență, poate lua măsuri, în anumite cazuri, fără consultări în parlament.
UPDATE 13 Guvernul de la Budapesta a decis să nu permită transferul de armament din alte state membre ale Uniunii Europene spre Ucraina pe teritoriul Ungariei, anunţă ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, avertizând asupra riscurilor unor atacuri ale armatei ruse.
„Nu vom autoriza transferul de armament letal pe teritoriul Ungariei. Aceste transporturi pot deveni cu uşurinţă ţinte ale atacurilor militare”, a declarat Peter Szijjarto, potrivit cotidianului Le Figaro.
„Sarcina noastră cea mai importantă este să garantăm securitatea ţării şi a populaţiei ungare, astfel că nu trebuie să fim implicaţi în războiul care se derulează de cealaltă parte a frontierei”, a argumentat ministrul de Externe de la Budapesta.
Un oficial ucrainean a avertizat acum câteva zile că armata rusă ar putea ataca vehiculele care aduc armament din străinătate.
Polonia, pe de altă parte, va găzdui centrul de coordonare și distribuție pentru sprijinul material trimis de statele europene spre Ucraina.
Uniunea Europeană a decis să finanţeze şi să faciliteze transferul de echipamente militare spre Ucraina, în contextul conflictului militar cu Rusia. „Structurile de apărare ale Uniunii Europene în acţiune pentru susţinerea Ucrainei. Vom facilita furnizarea de asistenţă militară din Uniunea Europeană spre Ucraina. Ucraina democratică va prevala”, a afirmat sâmbătă Charles Michel, preşedintele Consiliului European.
La rândul său, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a declarat duminică, în contextul reuniunii Consiliului UE, că Bruxellesul va intensifica susţinerea pentru Ucraina şi sancţiunile împotriva Rusiei. „Pentru prima dată, Uniunea Europeană va finanţa achiziţionarea şi livrarea de armament şi alte echipamente pentru o ţară care este vizată de un atac. Acesta este un moment crucial”, a afirmat Ursula von der Leyen.
UPDATE 12 Preşedintele Volodimir Zelenski a semnat, luni seară, documentul prin care solicită oficial admiterea Ucrainei în Uniunea Europeană, dar liderii de la Bruxelles i-au semnalat că procedurile de aderare nu se finalizează în scurt timp.
„Un moment istoric. Cererea pentru aderarea la Uniunea Europeană, semnată de preşedintele Ucrainei la Kiev, pe 28 februarie 2022”, a declarat Serhii Nikiforov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Ucrainei, citat de agenţia Ukrinform.
Preşedintele Volodimir Zelenski a cerut luni admiterea „imediată” a Ucrainei în Uniunea Europeană. „Obiectivul nostru este să fim împreună cu europenii şi, cel mai important, să avem o poziţie egală. Sunt sigur că este corect, sunt sigur că este posibil”, a afirmat Zelenski.
Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a reamintit, luni, că, potrivit procedurilor, o decizie privind eventuala admitere a Ucrainei în Uniunea Europeană necesită unanimitate la nivelul celor 27 de state membre, precizând însă că sunt „diverse opinii şi sensibilităţi”. Preşedintele Consiliului European a explicat că a fost informat despre intenţia Administraţiei de la Kiev de a depune o solicitare oficială de aderare, în contextul războiului cu Rusia. „Aderarea este o solicitare formulată de mult timp de către Ucraina. Dar există diverse opinii şi sensibilităţi în cadrul Uniunii Europene referitoare la extindere. Ucraina va transmite o cerere oficială, Comisia Europeană va trebui să emită un aviz oficial, iar Consiliul UE se va pronunţa asupra subiectului”, a explicat Charles Michel.
La rândul său, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a afirmat, potrivit cotidianului Le Figaro, că Uniunea Europeană manifestă deschidere pentru eventuala admitere a Ucrainei, dar a subliniat că acest lucru nu se va întâmpla în termen scurt. „Avem numeroase teme asupra cărora colaborăm strâns şi, în final, sunt ai noştri şi vrem să fie în interiorul UE”, a declarat Ursula von der Leyen.
Premierul Cehiei, Petr Fiala, s-a pronunţat în favoarea admiterii rapide a Ucrainei în UE. „Eu sunt un susţinător al procedurior standard, dar acum nu suntem într-o situaţie standard. Trebuie să spunem clar Ucrainei că este binevenită în comunitatea europeană a ţărilor democratice”, a afirmat Petr Fiala.
Negocierile pentru admiterea unui stat în Uniunea Europeană durează câţiva ani şi trebuie îndeplinite numeroase criterii privind standardele democratice şi reforme structurale la nivel politic şi economic.
UPDATE 11 Delegaţiile Ucrainei şi Rusiei au stabilit să continue negocierile în următoarele zile, anunţă oficiali de la Kiev şi Moscova, după încheierea primei runde de discuţii.
„Am stabilit să continuăm procesul de negocieri. Până la următoarea sesiune de negocieri, conducerile delegaţiilor se vor consulta cu preşedinţii ţărilor”, a declarat, potrivit agenţiei Interfax, Vladimir Medinski, un consilier al preşedintelui rus, Vladimir Putin.
La rândul său, un oficial de la Kiev a confirmat încheierea primei runde a negocierilor şi continuarea discuţiilor zilele următoare. „Delegaţiile Ucrainei şi Rusiei au avut prima rundă de negocieri. Principalul obiectiv a fost discutarea despre un armistiţiu şi încheierea acţiunilor combatante pe teritoriul Ucrainei. Părţile au stabilit temele asupra cărora trebuie luate decizii, dar, pentru ca aceste decizii să fie implementate prin foaia de parcurs, delegaţiile revin pentru consultări în capitale. Părţile au discutat despre organizarea unei noi runde de negocieri pe măsură ce sunt formulate decizii”, a declarat Mihailo Podoliac, un consilier al preşedintelui ucrainean, citat de CNN şi Sky News.
UPDATE 10 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut, în convorbirea cu omologul său din Franţa, Emmanuel Macron, garanţii de securitate din partea NATO, recunoaşterea suveranităţii ruse asupra Crimeei şi demilitarizarea Ucrainei, semnalând disponibilitatea Moscovei de a lansa negocieri în acest sens.
„Preşedintele Vladimir Putin a cerut recunoaşterea suveranităţii ruse asupra Crimeei, definitivarea demilitarizării şi denazificării statului ucrainean, precum şi garanţii privind statutul neutru al acestei ţări”, a comunicat Kremlinul, conform cotidianului Le Figaro. Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în 2014.
Administraţia Vladimir Putin ceruse înainte de lansarea intervenţiei militare în Ucraina garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu se va extinde spre est prin admiterea Ucrainei şi Georgiei. Liderul de la Kremlin a reiterat acum că se opune total admiterii Ucrainei în NATO. Vladimir Putin a transmis că Moscova este deschisă negocierilor cu partea ucraineană şi a exprimat speranţa că vor apărea rezultate, a subliniat Kremlinul, potrivit agenţiilor RIA Novosti şi Sputnik.
Delegaţiile Ucrainei şi Rusiei poartă negocieri pentru un armistiţiu. În momentul de faţă este a treia rundă de discuţii, potrivit agenţiei RIA Novosti.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a vorbit luni, în mod separat, cu omologii săi din Ucraina şi Rusia, Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin, în contextul eforturilor de oprire a confruntărilor militare ruso-ucrainene. Emmanuel Macron a discutat „de mai multe ori în ultimele ore” cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a transmis Palatul Elysée.
Emmanuel Macron i-a cerut lui Vladimir Putin să oprească operaţiunile militare în zone rezidenţiale, să securizeze principalele axe rutiere din Ucraina şi să nu distrugă infrastructura esenţială. „Vladimir Putin a confirmat voinţa de a susţine aceste idei”, a precizat Preşedinţia Franţei.
UPDATE 9 Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a vorbit luni, în mod separat, cu omologii săi din Ucraina şi Rusia, Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin. în contextul eforturilor de oprire a confruntărilor militare ruso-ucrainene.
Emmanuel Macron a discutat „de mai multe ori în ultimele ore” cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a transmis Palatul Elysée, potrivit cotidianului Le Figaro.
De asemenea, Emmanuel Macron a discutat cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, căruia i-a cerut să oprească operaţiunile militare în zone rezidenţiale, să securizeze principalele axe rutiere din Ucraina şi să nu distrugă infrastructura esenţială. „Vladimir Putin a confirmat voinţa de a susţine aceste idei”, a precizat Preşedinţia Franţei.
Kremlinul a confirmat, potrivit agenţiei RIA Novosti, că Vladimir Putin a discutat cu Emmanuel Macron.
În paralel, delegaţii din Ucraina şi Rusia poartă negocieri pentru un armistiţiu. Conform unor surse citate de agenţia Interfax şi de postul de televiziune Sky News, negocierile s-au încheiat deja, dar, potrivit agenţiei RIA Novosti, continuă de peste patru ore. Nu există informaţii despre rezultate.
UPDATE 8 Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a fost nevoit să îşi anuleze deplasarea la sediul Naţiunilor Unite din oraşul elveţian Geneva, din cauza interdicţiilor de survol impuse avioanelor ruse.
Serghei Lavrov urma să participe la sesiunea Consiliului Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, care va include analizarea situaţiei din Ucraina, şi la Conferinţa ONU pentru Dezarmare.
Kievul a cerut iniţierea unei investigaţii internaţionale privind intervenţia militară rusă în Ucraina.
Serghei Lavrov a anunţat anularea depasării la Geneva, potrivit cotidianului Le Figaro. „Vizita ministrului de Externe Serghei Lavrov la Geneva, pentru sesiunea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului şi Conferinţa pentru Dezarmare, fost anulată din cauza deciziei fără precedent de interzicere a curselor aeriene ruse în spaţiul Uniunii Europene”, a transmis Ambasada Rusiei în Elveţia, potrivit agenţiei Interfax.
Uniunea Europeană a interzis duminică zborurile avioanelor ruse în spaţiul comunitar ca reacţie la intervenţia militară rusă în Ucraina. Pentru a ajunge în Elveţia, care nu este membră UE, avionul lui Serghei Lavrov ar trebui să survoleze ţări din cadrul Uniunii Europene.
Tot astăzi, Elveția a anunțat că va impune Rusiei aceleași sancțiuni anunțate de Uniunea Europeană.
UPDATE 7 Cu până la 30% se prăbuşeşte rubla rusească în faţa dolarului american, de la 0,012 dolari pentru o rublă în şedinţa de vineri la aproximativ 0,009 ruble luni, după ce ţările occidentale au anunţat în weekend noi sancţiuni împotriva Rusiei.
Cu până la 30% se prăbuşeşte rubla rusească în faţa dolarului american, de la 0,012 dolari pentru o rublă în şedinţa de vineri la aproximativ 0,009 ruble luni (respectiv de la 83 de ruble pentru un dolar la 117 ruble pentru un dolar) după ce ţările occidentale au anunţat în weekend noi sancţiuni împotriva Rusiei, notabil restricţiile SWIFT, din cauza invaziei în Ucraina.
Noul minim record pentru moneda rusă vine după ce unora dintre băncile din ţară li s-a interzis utilizarea sistemului internaţional de plăţi SWIFT, notează BBC.
Duminică, banca centrală a Rusiei a făcut apel la calm, pe fondul temerilor că ar putea avea loc retrageri masive de numerar.
Decizia luată de Uniunea Europeană, Statele Unite şi aliaţii de a tăia accesul la SWIFT pentru o serie de bănci ruseşti este cea mai dură măsură impusă până în prezent Moscovei din cauza conflictului din Ucraina. Activele băncii centrale a Rusiei vor fi, de asemenea, îngheţate, limitând capacitatea ţării de a accesa rezervele sale din străinătate.
Intenţia este de a „izola şi mai mult Rusia de sistemul financiar internaţional”, se arată într-o declaraţie comună. Rusia este puternic dependentă de sistemul Swift pentru exporturile sale cheie de petrol şi gaze, scrie BBC.
UPDATE 6 Al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, Harkov, este bombardat intens astăzi, numeroase rachete lovind zone rezidențiale. Primele informații indică numeroși morți și răniți în rândul populației civile.
The Ministry of Emergency Situations of #Ukraine has collected a video compilation of the terrible shelling of #Kharkov
The shelling of residential areas cannot be called anything other than a war crime. pic.twitter.com/jPbMFJSuvA
— NEXTA (@nexta_tv) February 28, 2022
UPDATE 5 Președintele Volodymyr Zelensky a anunțat că ucrainenii care ispășesc pedepse cu închisoarea, dar au experiență militară, vor fi eliberați pentru a putea lupta împotriva trupelor ruse. Zelensky a spus, într-un clip postat pe canalul său de Telegram, că a fost o decizie dificilă din punct de vedere moral, însă că apărarea țării este acum prioritară. Astfel, deținuții cu experiență de luptă își pot reduce pedeapsa, fiind trimiși în cele mai „fierbinți” puncte ale conflictului.
UPDATE 4 Preşedintele ucrainean Volodymyr Zelensky a transmis un mesaj pe rețelele de socializare prin care mulțumește României pentru ajutorul acordat. Mesajul a fost trimis luni.
„Sunt recunoscător României pentru contribuția importantă adusă la capabilitatea de apărare a Ucrainei. Sunt recunoscător lui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit țării noastre în ceea ce privește candidatura la Uniunea Europeană. Apreciem suportul defensiv și politic al partenerilor noștri”, scrie în mesajul lui Volodymyr Zelensky.
În plus, România oferă suport refugiaților care vin din Ucraina.
I am grateful to Romania for its significant contribution to the defense capabilities of our country. I am grateful to @KlausIohannis for supporting Ukraine’s membership in the European Union. We feel the political and defense support of our partners.🇷🇴🤝🇺🇦
— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 28, 2022
UPDATE 3 China face apel la calm după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat comandamentului militar să pună forțele de descurajare nucleară în stare de alertă maximă.
China a îndemnat la calm după ce președintele rus Vladimir Putin și-a pus în alertă maximă forțele de descurajare nucleară, scrie Sky News.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin, a declarat că toate părțile ar trebui „să rămână calme și să evite o nouă escaladare”.
De asemenea, acesta a reiterat punctul de vedere al Chinei potrivit căruia preocupările legitime ale tuturor țărilor în materie de securitate ar trebui luate în serios, semnalând sprijinul Chinei pentru Rusia.
UPDATE 2 Delegația ucraineană este în Belarus, unde în jurul orei 11 (ora României) au început negocierile cu delegația din Rusia.
Delegația ucraineană este formată din David Arakhamia – președintele fracțiunii Servitorul Poporului, Oleksiy Reznikov – ministrul Apărării din Ucraina, Mihail Podolyak – consilier șef al biroului președintelui, Andriy Kostin – prim-adjunctul șefului delegației ucrainene la Grupul de contact trilateral, Rustem Umerov – ajunctul Poporului și Mykola Tochitsky – viceministrul Afacerilor Externe al Ucrainei.
Negocierile care au loc în apropierea graniței dintre Ucraina și Belarus vor începe luni, în jurul orei 11, ora României, potrivit Agenției de stat ruse, TASS, citată de CNN.
Scopul principal al negocierilor este încetarea imediată a focului și retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei.
UPDATE 1 Un reprezentant oficial al Ministerului Apărării din Rusia a spus că „aviația rusă a câștigat supremația aeriană pe întreg teritoriul Ucrainei”. Generalul-maior Igor Konashenkov, citat de Ria Novosti, publicație deținută de statul rus, a mai precizat că forțele aeriene rusești au distrus mai multe instalații anti-aeriene, precum și avioane de luptă, patru la sol și unul în aer.
Mesajul Ministerului Apărării din Rusia vine după ce în ultimele zile în spațiul virtual a căpătat popularitate „Fantoma din Kiev”, un pilot de vânătoare despre care se spune că ar fi doborât șase avioane de luptă rusești.
După mai multe zile fără progrese semnificative, Vladimir Putin este pe cale să îl atragă pe aliatul său Aleksandr Lukaşenko în războiul din Ucraina. The Kyiv Independent relatează că paraşutiştii din Belarus ar putea fi desfăşuraţi în Ucraina încă de luni dimineaţă.
Publicaţia spune că are mai multe surse care susţin că decizia a fost luată şi că, începând cu dimineaţa zilei de 28 februarie, primul avion Il-76 să decoleze, transportând paraşutişti belaruşi care vor fi desfăşuraţi împotriva Ucrainei.
Forţele armate ale Belarusului includ aproape 45.000 de militari şi se crede că cei desfăşuraţi în Ucraina ar putea fi trimişi în zona Kievului sau Zhytomyr.
Washington Post, citând un oficial neidentificat al administraţiei americane, a semnalat că în cursul zilei de azi trupele Belarusului ar urma să intre în luptă.
Totuşi, este posibil ca operaţiunea să fie amânată având în vedere că în acestă dimineaţă au loc negocieri între Rusia şi Ucraina în apropiere de graniţa din Belarus şi Ucraina.
Mass-media de opoziţie din Belarus a lansat o campanie împotriva războiului. Acesta îi îndeamnă pe toţi soldaţii din Belarus să nu se supună unor ordine ilegale care i-ar arunca într-un război împotriva unei naţiuni prietene.
Zvonurile privind implicarea oficială a Belarusului în război au început să circule duminică, în a patra zi a război, în urma unui raport prezentat cercurilor diplomatice de către jurnalişti de opoziţie din ţara condusă de Alexander Lukaşenko.
Belarusul până în prezent nu s-a implicat direct cu soldaţi în conflict, dar a permis folosirea teritoriului său pentru plasarea de trupe şi pentru facilitarea unui atac asupra Ucrainei din Nord.
