UPDATE 3 Serviciile de informaţii ucrainene estimează că războiul cu Rusia s-ar putea prelungi cel puţin până la sfârşitul anului, întrucât preşedintele rus Vladimir Putin nu este dispus să renunţe la planurile sale de cucerire şi acceptă o confruntare prelungită cu Ucraina, relatează agenţia EFE.
„Putin nu renunţă la planurile sale, acest război se va prelungi”, a declarat vineri în faţa presei Vadim Skibiţki, responsabil al serviciului ucrainean de informaţii militare.
Acesta a susţinut că Putin nu a vrut să-i asculte pe cei care au încercat să-l descurajeze să pornească războiul şi acum nu-i ascultă nici pe cei care doresc oprirea acestui război. „El nu are încredere în nimeni, nu ascultă pe nimeni. Are propriile planuri de restaurare a imperiului rus. Planul său este să guverneze Rusia până la moartea lui, a exclus un scenariu despre un succesor”, a adăugat responsabilul ucrainean citat.
Potrivit acestuia, planul militar al Rusiei pe termen scurt este să încercuiască armata ucraineană în Donbas şi să ajungă la frontierele administrative ale acestei regiuni ucrainene ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk.
Şi comentatori occidentali au avertizat anterior că Rusia se pregăteşte pentru un război prelungit, aceştia evocând un posibil „război de uzură”.
Trupele ruse îşi intensifică bombardamentele asupra zonelor din Donbas rămase sub controlul trupelor Kievului, în timp ce oficiali ucraineni din această regiune recunosc că defensiva ucraineană este copleşită atât numeric cât şi în privinţa armamentului, consemnează CNN.
Lupte grele au loc în provincia Lugansk, în special pentru controlul oraşului Severodoneţk. Trupele ruse atacă din mai multe direcţii în Donbas şi câştigă treptat teren, încercând în acelaşi timp să taie liniile de comunicaţii ale armatei ucrainene.
Unul dintre consilierii preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoleak, a declarat vineri că Rusia foloseşte cele mai distructive arme ale sale care nu sunt nucleare, precum lansatoarele multiple de rachete termobarice. Invocând acest lucru, Kievul insistă să primească din partea Statelor Unite lansatoare multiple de rachete HIMARS, obuzierele oferite până în prezent de SUA armatei ucrainene având o rază de acţiune mult inferioară acestor lansatoare.
Washingtonul s-a arătat până în prezent reticent să transfere Ucrainei lansatoare multiple de rachete, care au o rază de acţiune de până la 500 de kilometri, de teama că Ucraina ar deveni astfel capabilă să efectueze bombardamente adânc în interiorul teritoriului rus şi ar putea escalada astfel conflictul.
Totuşi, potrivit mai multor responsabili de la Washington citaţi de CNN, administraţia preşedintelui Joe Biden ar fi acceptat în cele din urmă ca noul pachet de ajutor militar destinat Kievului să cuprindă şi astfel de lansatoare, dar acestea ar putea fi lansatoare HIMARS în versiunea mai uşoară, cu o rază de acţiune de până la 300 de kilometri. Dar chiar şi acestea ar permite Ucrainei să lovească mai uşor ţinte în interiorul Rusiei.
UPDATE 2 Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat vineri Occidentul că duce un „război total” împotriva Rusiei şi a apreciat că acesta va dura „multă vreme”, transmite AFP.
„Occidentul a anunţat un război total împotriva noastră, împotriva întregii lumi ruseşti”, a spus Lavrov la o reuniune a conducătorilor regiunilor Rusiei. „Putem spune cu certitudine că ne vom afla în această situaţie multă vreme”, a adăugat el.
„Statele Unite şi sateliţii lor îşi dublează, triplează, cvadruplează eforturile de a limita Rusia, folosind un instrumentar foarte larg: începând cu sancţiunile economice unilaterale până la propaganda profund mincinoasă în spaţiul media mondial”, a mai spus ministrul.
Puterile occidentale aplică tot mai multe sancţiuni Rusiei pentru că a lansat o ofensivă militară majoră împotriva Ucrainei, reaminteşte AFP.
Lavrov a atacat şi aşa-numita „cancel culture” (cultură a anulării – n. red.) şi a susţinut că occidentalii interzic clasici cum ar fi Ceaikovski, Dostoevski, Tolstoi sau Puşkin.
Numeroase instituţii culturale occidentale şi-au încetat cooperarea cu instituţiile de stat ruse sau au interzis artişti care susţin ofensiva împotriva Ucrainei, menţionează France Presse.
Moscova, care la 24 februarie a atacat militar Ucraina, acuză această ţară că este condusă de neonazişti care se fac vinovaţi de un presupus genocid al populaţiei rusofone şi susţine că Occidentul luptă împotriva Rusiei prin intermediari.
UPDATE Lupte grele au loc la periferia orașului Severodonețk – o țintă cheie a Rusiei – în timp ce trupele ruse încearcă să captureze orașul din regiunea Luhansk din Ucraina, relatează BBC.
Orașul se află sub un bombardament aproape permanent – 60% din locuințe sunt distruse și până la 90% din clădiri sunt avariate și vor avea nevoie de reparații majore, spune primarul Oleksandr Stryuk.
Patru civili au fost uciși joi în Severodonetsk și 1.500 au murit de la începutul invaziei, în februarie, iar centrul regional al orașului este distrus de artileria și avioanele rusești, spune șeful Administrației militare regionale Luhansk, Serhiy Haidai.
El spune că trupele ruse au încercat să pătrundă în Severodonetsk din orașele vecine, Purdivka și Shchedryshcheve, și au atacat pozițiile militare ucrainene.
Forțele ruse au făcut progrese minore împotriva pozițiilor ucrainene puternic înrădăcinate în Donbas, de când Moscova și-a concentrat efortul de război acolo.
Preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat joi gata să ajute la „depăşirea crizei alimentare” provocate de blocarea cerealelor ucrainene şi ruseşti din cauza conflictului în curs, dacă vor fi ridicate sancţiunile împotriva Moscovei.
Rusia „este pregătită să aducă o contribuţie semnificativă la depăşirea crizei alimentare prin export de cereale şi îngrăşăminte, sub rezerva ridicării restricţiilor motivate politic de către Occident”, a spus Putin, potrivit unui comunicat al Kremlinului, în timpul unui apel telefonic cu prim-ministrul italian Mario Draghi.
Kremlinul precizează că acest apel a avut loc „la iniţiativa părţii italiene”.
Putin a dat asigurări că acuzaţiile occidentale potrivit cărora Moscova blochează exporturile de cereale ucrainene de la ofensiva ei în Ucraina „nu sunt fondate”.
„Dificultăţile apărute sunt legate, printre altele, de perturbările în funcţionarea canalelor de producţie şi logistică, precum şi de politica financiară a ţărilor occidentale în timpul pandemiei de coronavirus”, a declarat el.
„Situaţia s-a înrăutăţit din cauza restricţiilor anti-ruse impuse de Statele Unite şi Uniunea Europeană”, a asigurat el, referindu-se la salvele de sancţiuni fără precedent care au lovit Rusia.
Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut joi conturarea unei strategii de dezvoltare a unei ”mari asocieri eurasiatice”, care să facă faţă noilor provocări internaţionale, printre care a enunţat acţiunile statelor occidentale împotriva ţărilor care au ”politici independente”.
”A sosit momentul să elaborăm o strategie integrală de dezvoltare pentru o mare asociere eurasiatică ce trebuie să reflecte provocările cheie cu care ne confruntăm” şi care să facă paşii necesari pentru noi acorduri complementare regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), a indicat Putin în intervenţia sa prin legătură video la Forumul Economic Eurasiatic care se desfăşoară la Bişkek, capitala Kîrgîzstanului.
Acest forum, premergător summitului de vineri al Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), reuneşte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan şi Rusia.
La rândul său, preşedintele kazah Kasim-Yomart Tokaiev, prezent în persoană la forum, a apreciat drept posibilă implementarea ambiţiosului proiect denumit ”Eurasia Mare”, propus de Putin şi care prevede în esenţă sporirea cooperării economice cu China a statelor din această regiune foste republici sovietice.
”Mai devreme sau mai târziu, îl vom implementa. Şi, cum a spus preşedintele rus Vladimir Vladimirovici (Putin), este posibil ca şi alte ţări să se poată alătura” acestui proiect, a afirmat Tokaiev. Această iniţiativă a preşedintelui rus prevedea iniţial şi posibilitatea participării unor ţări europene la proiectul ”Eurasia Mare”.
Referindu-se la sancţiunile occidentale impuse ţării sale şi Belarusului după agresiunea militară a Rusiei contra Ucrainei, Vladimir Putin a susţinut că acestea au ca scop ”izolarea şi slăbirea” ţărilor care dezvoltă ”politici independente”, dar pe care ”niciun jandarm mondial” nu le va putea opri.
