Unul dintre cele mai populare așezăminte de cultură din Timișoara, „Scârț, loc lejer”, unde își desfășoară activitatea Auăleu Teatru, luptă în instanță pentru a putea exista în continuare. Cererea de anulare a autorizației de funcționare a fost făcută de celebrul caricaturist Ștefan Popa Popa’s, care locuiește la o casă distanță de Scârț.
Actorul Ovidiu Mihăiță, co-fondator al Auăleu Teatru, consideră că situația este absurdă, mai ales în contextul în care Timișoara va fi în 2023 capitală europeană a culturii, și a publicat o scrisoare deschisă adresată Ministerului Culturii, UNITER, autorităților locale și tuturor celor pe care i-ar putea interesa subiectul.
„Bună ziua tuturor. În 17 ani de activitate nu am cerut niciodată nimic, niciun ban, niciun ajutor, nici în pandemie, niciodată niciun nimic instituțiilor mai sus menționate fiindcă am considerat, conform dexului, că așa funcționează independența. Ba mai mult, mă știți, am făcut destul de mult voluntariat în sprijinul multor proiecte, cunosc oameni din aceste instituții dar nu vreau favoruri. Sunt absolut convins că toate instituțiile mai sus menționate au cunoștiință de activitatea de la Auăleu, Muzeul Consumatorului Comunist și Scârț Loc Lejer, la fel cum sunt convins că toate sunt, sau ar trebui să fie în temă cu faptul că un fost ambasador cultural al orașului Timișoara solicită în instanță anularea autorizației noastre de funcționare. Mai concret spus, un vecin care are un muzeu ce-i poartă numele solicită închiderea muzeului și teatrului vecin.
Cum am spus, nu v-am cerut niciodată nimic, ei bine a sosit momentul, vă cer acum să fiți conștienți de situația în care ne aflăm, noi, cultura, orașul, capitala, 2023. De fapt nici nu mai e «situație», e ultimul hal. Cum e posibil?”, spune mesajul semnat de Ovidiu Mihăiță.
„Războiul” rece dintre Scârț Loc Lejer și Ștefan Popa Popa’s durează de mai mult timp, iar de 1 aprilie, teatrul a primit o amendă pentru „gălăgie” în timp ce în local se juca piesa „O scrisoare pierdută”. Amenda a fost anulată în instanță, ca fiind nefondată. Acum o lună, Auăleu anunța că Ștefan Popa Popa’s a cerut în instanță anularea autorizației de funcționare pentru Scârț/Auăleu/Muzeul Consumatorului Comunist.
„După ce anul trecut am avut cca. 40 de controale de la mai toate instituțiile, acum aceeași persoană care a «trimis» aceste controale, solicită în instanță, anularea autorizației noastre de funcționare. Contextul este unul foarte larg, despre el, după ce vom pierde sau vom câștiga. Timișoara, cu două luni și jumătate înainte de 2023. Închidem teatre & muzee? Își permite acest oraș să închidă un muzeu care este pe primele locuri în topul atracțiilor turistice din oraș? Își permite să închidă un teatru 100% independent? Orice acuze s-ar aduce acestor micro-mini instituții care nu fac rău nimănui, niciodată, nicicând, sunt pur și simplu făcute cu rea voință. De neimaginat ce se întâmplă, imposibil, sumbru, ireal, dușmănos si rău, rău de tot”, a scris Auăleu Teatru într-un mesaj postat pe pagina de Facebook la mojlocul lunii octombrie.
„Mă simt și prost, nici nu vreau să fiu victimă. Vreau să-mi văd de treabă, asta mă doare. Mă supără că mă întreabă lumea pe stradă cum mă poate ajuta, dacă am nevoie de bani pentru avocați sau orice altceva. Le mulțumesc în gând dar nu e despre asta, sunt obișnuit cu greutăți, mai ales după doi ani pandemici, dar în halul ăsta nu am fost atacat niciodată, nu doresc nimănui să guste din senzație”, a spus Ovidiu Mihăiță într-un interviu cu mareleecran.net.
Acum câțiva ani, Ștefan Popa Popa’s a purtat un „război” similar cu un restaurant popular aflat în zonă. Restaurantul a decis în cele din urmă să abandoneze locația, funcționând acum la Dumbrăvița.
SCART numai loc de cultura nu este.
bai, culturistule, ia mai da-te direct in ma-ta
Popas ala e prieten cu robulake, deci va dati seama ce imbecil e
Foaie verde laba gâștei
Citesc și îmi fac cruce. Citesc și îmi scuip în sân. O felie de civilizație, de viață efectivă, a degenerat și fiecare vine cu elucubrațiile lui. Acum și băiețașul ăsta, actorul Ovidiu Mihăiță, co-fondator la Auleu Teatru, bate câmpii, aducând acuzații nefondate unui mare artist național și mondial. Care nu cere altceva decât liniște, nicidecum desființarea unor mici inițiative culturale cu care, din păcate, este vecin. Faptele sunt deturnate către, nici mai mult, nici mai puțin, faptul că anul viitor Timișoara, cu sau fără voia sa, va fi capitală europeană a culturii. Scrisoarea care o publică imberbul actoraș după 17 ani de lâncezeală, în care prezumtivul lui adversar a colindat lume aducând prestigiu clar țării, e jenantă, zău așa. Acum se lansează zvonul că Popa’S ar cere anularea autorizației de funcționare a celor de la Auăleu, Muzeul Consumatorului Comunist și Scârț Loc Lejer, ceea ce iar nu este adevărat. O știm cu toții. Omul vreau liniște în curtea sa, mai ales după orele 22, conform legilor în vigoare. El n-are nici o treabă cu instituțiile menționate, ba chiar amenda aplicată lor pentru gălăgie a fost dată în urma sesizărilor altor vecini. Tocmai datorită acestor inadvertențe, o doamnă respectabilă, mai în vârstă, a fost nevoită să se mute urgent. Nu instituțiile fac rău, ci consumatorii lor și vecinii vor liniște. Dar pas să-i convingă. Același lucru s-a întâmplat cu restaurantul Casa Bunicii care s-a mutat în cele din urmă la Dumbrăvița, după ce ajunsesră campioni naționali cu peste 260 amenzi acordate de Poliția Locală. M-a străfulgerat un gând: ce-ar fi ca și instituțiile nemulțumite să se mute aici și să constituie Complexul celor nemulțumiți de Ștefan Popa Popa’S? N-ar fi o idee? S-ar opri astfel și șirul de măscării adresate de unii lui “PopaProstu” de pe rețelele de socializare. Oricum incredibil de tristă și frustantă situație. Pentru ambele tabere, chiar dacă una, în apărarea sa, se folosește de minciuni publice. Ghiciți și care. (Pompiliu Comșa)
Foaie verde laba gâștei
Citesc și îmi fac cruce. Citesc și îmi scuip în sân. O felie de civilizație, de viață efectivă, a degenerat și fiecare vine cu elucubrațiile lui. Acum și băiețașul ăsta, actorul Ovidiu Mihăiță, co-fondator la Auleu Teatru, bate câmpii, aducând acuzații nefondate unui mare artist național și mondial. Care nu cere altceva decât liniște, nicidecum desființarea unor mici inițiative culturale cu care, din păcate, este vecin. Faptele sunt deturnate către, nici mai mult, nici mai puțin, faptul că anul viitor Timișoara, cu sau fără voia sa, va fi capitală europeană a culturii. Scrisoarea care o publică imberbul actoraș după 17 ani de lâncezeală, în care prezumtivul lui adversar a colindat lume aducând prestigiu clar țării, e jenantă, zău așa. Acum se lansează zvonul că Popa’S ar cere anularea autorizației de funcționare a celor de la Auăleu, Muzeul Consumatorului Comunist și Scârț Loc Lejer, ceea ce iar nu este adevărat. O știm cu toții. Omul vreau liniște în curtea sa, mai ales după orele 22, conform legilor în vigoare. El n-are nici o treabă cu instituțiile menționate, ba chiar amenda aplicată lor pentru gălăgie a fost dată în urma sesizărilor altor vecini. Tocmai datorită acestor inadvertențe, o doamnă respectabilă, mai în vârstă, a fost nevoită să se mute urgent. Nu instituțiile fac rău, ci consumatorii lor și vecinii vor liniște. Dar pas să-i convingă. Același lucru s-a întâmplat cu restaurantul Casa Bunicii care s-a mutat în cele din urmă la Dumbrăvița, după ce ajunsesră campioni naționali cu peste 260 amenzi acordate de Poliția Locală. M-a străfulgerat un gând: ce-ar fi ca și instituțiile nemulțumite să se mute aici și să constituie Complexul celor nemulțumiți de Ștefan Popa Popa’S? N-ar fi o idee? S-ar opri astfel și șirul de măscării adresate de unii lui “PopaProstu” de pe rețelele de socializare. Oricum incredibil de tristă și frustantă situație. Pentru ambele tabere, chiar dacă una, în apărarea sa, se folosește de minciuni publice. Ghiciți și care. (Pompiliu Comșa)
„Pe care” :))))
Înduioşător de neadevărat
Am citit de două ori textul postat de Marius Popescu şi tot nu mă dumiresc asupra unui fapt cu mai multe necunoscute. Ale dumnealui, desigur. Îi era cât se poate de la îndemână să le lămurească dacă ar fi luat legătura şi cu „partea adversă”. Era deontologic, dincolo de toate cele. „Să te informezi din trei surse!” este unul din fundamentele după care funcţionează jurnalismul. Mă feresc să speculez cu privire la niscai interese ce nu fac parte – în mod firesc şi legic – din recuzita celui care mânuieşte condeiul şi publică la gazetă. Haideţi să le luăm pe rând şi să lămurim „necunoscutele” celui ce-şi pune condeiul în slujba ne-adevărului!
Preia fragmente din pledoaria celui „lezat” de maestrul Ştefan Popa POPA’S – actorul şi cofondatorul celor trei identităţi mai-sus pomenite, Ovidiu Mihăiţă. Iată ce reiese din mesajul dumnealui către opinia publică, oficialităţile locale, Ministerul Culturii, U.N.I.T.E.R. şi cine ar mai putea şi-ar vrea să-i vină în ajutor.
1. Afirmă că „luptă în instanţă pentru a putea exista în continuare”, vecinul de la o casă distanţă – Ştefan Popa POPA’S – cere anularea autorizaţiei de funcţionare a celor trei entităţi: Teatrul „Auăleu”, Muzeul Consumatorului Comunist şi „Scârţ. Loc lejer”. Scrie despre faptul că e nepotrivit nu doar momentul (C.C.E.), ci şi faptul că se doreşte desfiinţarea instituţiilor de cultură etc. Nu mai induceţi în eroare publicul şi instituţiile abilitate „să facă lumină” în modul acesta! Maestrul POPA’S cere să se anuleze autorizaţia de funcţionare doar doar pentru terasa „Loc lejer” pe considerentul că zgomotul depăşeşte limita de sus stabilită de lege (fapt argumentat prin sonometrie), nu i s-a cerut acordul în calitate de vecin şi nici nu există locuri de parcare. Sunt cerinţe fără de care o instituţie, local etc nu pot să funcţioneze, sunt în afara legii. Ori, Primăria a emis autorizaţie ignorând tocmai aceste trei cerinţe. Se înţelege?
2. Se amestecă lucrurile în aşa fel încât se induce ideea că Ştefan Popa POPA’S ar face, cu rea-voinţă, acest demers. O face pentru faptul că are nevoie de linişte. Punct. Cere doar să se respecte prevederile legale. Scrie Ovidiu Mihăiţă că s-a anulat în instanţă amenda dată de Poliţie pentru că zgomotul a fost prea mare când se juca piesa „O scrisoare pierdută”. Bine că li s-a făcut dreptate! Atâta doar că reclamaţia nu a venit de la Ştefan Popa POPA’S, ci de la o femeie de pe str. alăturată, Gh. Doja.
3. În fine, se însăilează o melodramă mai ceva ca-n Caragiale, cu accente ce duc cititorul, autorităţile etc în sfera teatrului absurdului. Nu!, niciodată POPA’S n-a cerut desfiinţarea celor două instituţii de cultură. Nici acum, în prag de C.C.E., nici altă dată. La fel ca în cazul celuilalt vecin cu meseni gălăgioşi, şi aici, la „Scârţ. Loc lejer” e aceeaşi situaţie. Sunt prea zgomotoşi mesenii, nimic altceva.
4. Artistul vizual Ştefan Popa POPA’S are dreptul la linişte, ca oricare locatar, nu e nimic clar-obscur în asta. Prin urmare, să lăsăm instanţa să se pronunţe cu privire la legalitatea autorizaţiei emise de Primărie, în condiţiile date!
Tocmai am fost la un spectacol al trupei. Bun in prima parte, obscen in cea de-a doua. Nu despre calitate vreau sa scriu, pentru ca am vazut spectacole mult mai rele la Teatrul National. Scart poate fi un bar, poate chiar un muzeu, dar nicidecum un loc in care poate functiona un teatru. Pur si simplu, nu este loc si zona e plina de case. Deci, da, putina decenta nu ar strica .