Rusia îşi va atinge obiectivele în Ucraina în pofida „războiului hibrid” purtat de Occident împotriva Moscovei, a afirmat, miercuri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, cerând înlăturarea capabilităţilor militare din toate statele vecine.
Serghei Lavrov a afirmat miercuri, conform agenţiei The Associated Press, că statele occidentale poartă un „război hibrid” împotriva Rusiei. Ministrul rus de Externe a declarat că obiectivele „operaţiunii militare speciale” din Ucraina sunt determinate de „interesele centrale legitime ale Rusiei”.
„Interesele asociate poziţiei Rusiei în lume au legătură în primul rând şi în principal cu vecinii noştri apropiaţi. Nici nu trebuie să mai spunem că Ucraina sau alte zone care se învecinează cu Rusia nu trebuie să aibă elemente de infrastructură militară care să genereze ameninţări directe la adresa ţării noastre”, a declarat Serghei Lavrov, potrivit agenţiei Tass, într-o conferinţă de presă pe tema activităţilor Ministerului rus de Externe.
Referindu-se la războiul din Ucraina, Lavrov a respins condiţiile Kievului privind daunele de război şi judecarea criminalilor de război, subliniind că „nu pot avea loc negocieri cu (n.red. – preşedintele Volodimir) Zelenski”.
„Occidentul ia toate deciziile în numele Ucrainei” cu obiectivul de a folosi acest conflict pentru epuizarea resurselor Rusiei, a acuzat Lavrov.
Statele membre NATO oferă susţinere militară masivă Ucrainei. Administraţia de la Kiev a anunţat că nu vrea să negocieze cu Rusia până când nu vor fi retrase trupele ruse de pe teritoriul Ucrainei şi atât timp cât este în funcţie preşedintele Vladimir Putin.
„Volumul asistenţei occidentale arată că Occidentul a investit masiv în războiul său împotriva Rusiei. Occidentul este cel care ia deciziile şi a luat decizii pentru Ucraina şi fără Ucraina. Reacţia noastră este la un război hibrid declanşat împotriva noastră” de Occident, a insistat ministrul rus de Externe.
Serghei Lavrov a subliniat că Administraţia de la Moscova este pregătită să „analizeze cu seriozitate” orice inţiativă a Occidentului de oprire a conflictului. „Dar, deocamdată, nu am văzut nicio propunere serioasă”, a argumentat Lavrov, reafirmând că negocierile nu trebuie să se refere doar la Ucraina, ci la spaţiul euro-atlantic.
„Nu are niciun sens să vorbim cu Occidentul doar despre Ucraina. Occidentul foloseşte Ucraina pentru distrugerea sistemului de securitate care a existat în regiunea euro-atlantică mult timp şi care se axa pe consens, pe indivizibilitatea securităţii şi pe rezolvarea tuturor problemelor prin dialog şi cooperare”, a afirmat Lavrov, explicând că actualul conflict cu Occidentul se înscrie într-o serie de modificări politice mondiale care vor evolua pe o perioadă îndelungată. „Procesul de formare a unei ordini multipolare va fi lung, va dura o epocă. Iar acum suntem la mijlocul acestui proces”, a subliniat ministrul rus de Externe.
Rusia şi Ucraina nu poartă negocieri pentru oprirea conflictului militar. Kievul şi Occidentul au acuzat Moscova de lipsă de seriozitate în negocierile iniţiale, iar Kremlinul denunţă refuzul liderilor ucraineni de a negocia şi furnizarea de armament de către NATO şi Uniunea Europeană. Administraţia Volodimir Zelenski condiţionează negocierile cu Rusia de retragerea trupelor ruse şi a emis un decret prin care nu va purta negocieri atât timp cât este în funcţie preşedintele Vladimir Putin.
Un elicopter s-a prăbușit miercuri lângă o creșă din apropierea capitalei ucrainene. Kiev. În interiorul instituției se aflau numeroși copii. Autoritățile ucrainene încearcă să afle câte victime sunt în urma incidentului.
Elicopterul s-a prăbușit lângă o creșă din orașul ucrainean Brovary, în apropiere de Kiev, potrivit Sky News.
Guvernatorul Kievului a anunțat că există victime la fața locului, iar copiii se aflau la creșă în momentul prăbușirii.
Consilierul prezidențial Kyrylo Tymoshenko a declarat că echipele de intervenție se află la fața locului și că se fac verificări cu privire la victime.
„Aflăm informații despre victime și despre circumstanțe”, a scris Timoșenko pe Telegram.
UPDATE Cel puțin 16 persoane au murit și 22 au fost rănite, miercuri, în urma prăbușirii unui elicopter în apropiere de o creșă de lângă Kiev.
Informații neconfirmate oficial susțin că la bord se aflau mai mulți demnitari ucraineni din conducerea Ministerului de Interne.
Șeful Poliției naționale ucrainene a declarat că 16 persoane au fost ucise și 22 au fost rănite după ce aparatul de zbor s-a prăbușit lângă o creșă și o clădire rezidențială din orașul Brovary, potrivit Sky News.
Printre cei decedați sunt doi copii, dar și conducerea Ministerului de Interne, adică ministrul Denis Monastyrsky și adjunctul său Evgheni Enin.
Nouă persoane se aflau la bordul elicopterului. 10 copii au fost răniți și au ajuns la spital.
Nu se știe cauza prăbușirii elicopterului.
Tancurile occidentale, tot mai aproape
Ucraina este cu un pas mai aproape de a obține aprobarea pentru tancuri de luptă moderne de fabricație germană și a obținut o promisiune pentru mai multe rachete de apărare Patriot, în timp ce aliații săi par pregătiți să se mobilizeze pentru următoarea fază a războiului, scrie Reuters.
Tancul german Leopard 2, utilizat de armatele din aproximativ 20 de țări, este considerat unul dintre cele mai bune din Occident. Tancul cântărește peste 60 de tone, are un tun de 120 mm și poate lovi ținte la o distanță de până la cinci km.
Ucraina, care s-a bazat în principal pe variantele de tancuri T-72 din epoca sovietică, spune că noile tancuri ar oferi trupelor sale terestre mai multă mobilitate și protecție înaintea unei noi ofensive rusești așteptate în general, precum și pentru a ajuta la recucerirea unei părți din teritoriul său.
Germania s-a împotrivit până acum să ofere tancuri, dar un ministru a declarat marți că această problemă va fi prima care va fi decisă de noul ministru al apărării Boris Pistorius. El îl va primi joi pe secretarul american al apărării, Lloyd Austin, înainte de o reuniune de vineri a zeci de miniștri ai apărării la baza aeriană Ramstein din Germania.
Țările occidentale au furnizat în mod constant arme Ucrainei de când Rusia a invadat-o la 24 februarie anul trecut.
Aliații trebuie să își intensifice sprijinul militar acordat Ucrainei pentru a o ajuta să spargă linia frontului, a declarat ministrul britanic de externe, James Cleverly, în cadrul unei vizite la Washington.
„Când avem acest tip de conflicte brutale, de uzură, veedem această pierdere uriașă de vieți omenești. Niciunul dintre noi nu dorește să vadă acest lucru – motiv pentru care credem că acum este momentul potrivit pentru a ne intensifica sprijinul pentru Ucraina”, a declarat Cleverly.
De asemenea, la Washington, premierul olandez Mark Rutte i-a spus președintelui american Joe Biden despre planurile olandeze de a oferi Ucrainei sistemul de apărare antirachetă Patriot, fabricat în SUA.
Acest lucru se adaugă la promisiunile Statelor Unite și Germaniei de a trimite sisteme de rachete Patriot în Ucraina.
Pregătirea ofițerilor ucraineni pentru operarea sistemului avansat de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune Patriot va dura 10 săptămâni, a declarat ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov.
Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, i-a îndemnat marți pe delegații de la Forumul Economic Mondial să facă mai mult pentru a ajuta la încheierea războiului, adăugând că va înmâna delegației chineze o scrisoare din partea soțului său în care va prezenta formula de pace propusă de Ucraina.
Președintele Volodimir Zelenski urmează să vorbească miercuri la forumul de la Davos, în Elveția.
În orașul Dnipro, din centrul Ucrainei, bilanțul civililor morți în urma unei rachete care a lovit sâmbătă un bloc de apartamente a crescut la 45 de persoane, inclusiv șase copii, printre care un băiețel de 11 luni, a declarat Zelenski în discursul său video. Autoritățile ucrainene au întrerupt marți căutările pentru supraviețuitori.
Statul Major General al forțelor armate ucrainene a declarat marți că cele două părți schimbat focuri pe linia frontului din est, unde niciuna dintre ele nu a avansat prea mult în ultimele luni.
Forțele ruse au lansat patru lovituri cu rachete, dintre care două asupra unor ținte civile din orașul Kramatorsk din regiunea Donețk, la vest de cele două focare ale luptelor, orașele Bakhmut și Avdiivka, se arată în raportul armatei.
Rusia susține că a capturat micul oraș minier Soledar, în apropiere de Bakhmut, dar Kievul afirmă că forțele sale încă luptă acolo.
„Situația este complicată. Luptele continuă pe străzile din Soledar, iar forțele ucrainene luptă din greu. O parte din oraș este ocupată”, a declarat Petro Kuzyk, comandantul batalionului „Libertatea” al Gărzii Naționale Ucrainene, citat de site-ul de știri Espreso TV.
Analistul militar ucrainean Oleh Zhdanov a declarat într-un videoclip pe YouTube că martori oculari au observat soldați ruși în gara din orașul Sil – la nord de Soledar.
Numărul de mercenari Wagner, care au jucat un rol major în recentele progrese din Donbas, este mult mai mic, soldații și recruții ruși fiind acum vârful de lance al atacurilor, a adăugat el.
Reuters nu a putut verifica rapoartele de pe câmpul de luptă.
Președintele rus Vladimir Putin urmează să viziteze Sankt-Petersburg miercuri, la 80 de ani de la ziua în care forțele sovietice au reușit să deschidă un coridor terestru îngust către oraș – cunoscut pe atunci sub numele de Leningrad – și să spargă blocada nazistă care dura din septembrie 1941.
