Singurul festival din Timișoara care a fost nominalizat anul trecut la premiile European Festival Awards la categoria Best Medium Sized Festival, CODRU s-a născut din iubirea pentru natură a membrilor fondatori și a reunit anul trecut timp de patru zile la Pădurea Bistra un program variat ce a inclus și concerte susținute de Hooverphonic, DubFX, Surorile Usoianu, Lupii lui Calancea, Vița de Vie, DeliricXSilent Strike cu CTC & Muse Quartet și mulți alții. În cele ce urmează am realizat un interviu cu Victor Balaniuc, unul din membrii fondatori ai acestui eveniment.
Când și unde te-ai născut și de unde vine pasiunea ta pentru muzică?
M-am născut în 9 ianuarie 1995 în Timișoara. Pasiunea pentru muzică am moștenit-o în familie, de la tatăl meu. Avea o colecție de sute de casete cu muzică, iar mai târziu sute de CD-uri cu diverse genuri muzicale. Adesea ascultam muzică în casă împreună cu el. Printre Queen, ABBA, Eric Clapton sau Scorpions, își făceau loc în audițiile noastre și trupe românești precum Pasărea Colibri sau Talisman, dar și sârbești, Bijelo Dugme fiind favorita.
La 16 ani ți-ai vândut pianul și ți-ai cumpărat o stație și boxe punând bazele unei firme de sonorizări. Care a fost motivul pentru care ai intrat în lumea de organizări de evenimente și care au fost obstacolele de care te-ai lovit la început? Cum ai trecut peste ele?
Am primit pianul de la părinții mei, dar nu am ajuns să mă perfecționez să cânt la el. Îmi plăcea să organizez evenimente cu muzică. Cu banii obținuți din vânzarea pianului mi-am luat ce credeam eu că ajută la organizarea unei petreceri faine. Țin minte că primul eveniment pe care l-am organizat a fost o petrecere de revelion, aveam 14 ani. Am închiriat o locație din Timișoara, am angajat un DJ, mi-am invitat toți prietenii și colegii și a ieșit o petrecere pe cinste. La 16 ani mi-am deschis prima firmă, o firmă de sonorizări și organizare de evenimente, inspirat de alți prieteni care activau deja în domeniu, dar și de mama, dorind să-i calc pe urme într-o carieră antreprenorială. Bineînțeles că era și dorința de a fi independent financiar. Numai că, tocmai vârsta a reprezentat și unul dintre cele mai mari obstacole. Mă duceam să mă întâlnesc cu potențiali clienți, se așteptau să vină un om serios, dar se trezeau cu un puști. M-am reorientat spre o zonă mult mai accesibilă în acea perioadă: organizarea de majorate. Ca-n orice afacere, începutul a fost foarte greu. Însă atunci când iubești ceea ce faci, nimic nu e imposibil. Am mers pe rețeta clasică, primele petreceri le-am organizat gratuit, ca mai apoi promovarea pe bază de recomandări să își facă datoria. La 17 ani, în clasa a 10-a, am ajuns să organizez și 3-4 petreceri de majorat pe săptămână.
Ai studiat la Universitatea din Greenwich. Cât de mult te-a ajutat acest fapt în organizarea de evenimente?
Da, am absolvit în 2017 programul Events Management, în cadrul School of Business, University of Greenwich. Perioada petrecută în Londra m-a ajutat să îmi lărgesc mult orizonturile și să mă dezvolt atât personal, cât și profesional. Am avut privilegiul că profesorii mei să fie oameni care au lucrat și în industrie, în cadrul unor companii mari și am învățat multe de la ei.
În paralel însă, din 2015 am făcut parte deja din echipa care a construit prima ediție a festivalului UNTOLD, alături de asociatul meu, Darius Tapalagă. De aici și alte colaborări și evenimente. În 2017, la 22 de ani, când am absolvit facultatea ajunsesem să am deja multă experiență la cel mai înalt nivel în urma a două ediții de UNTOLD. Firma noastră fusese contractată pentru diverse servicii, de la stage management la gestionarea activărilor de brand ale partenerilor. Colaborarea continuă și în prezent. Poveștile mele deveniseră interesante chiar și pentru profesori, care au fost curioși să afle cum se întâmplă lucrurile la un festival care câștiga în 2015 titlul de Best Major Festival în cadrul European Festival Awards.
Ai dezvoltat toate proiectele din industria evenimentelor alături de asociatul tău, Darius Tapalagă. Cât de importantă este munca în echipă în această industrie?
Asocierea cu Darius a dus proiectele noastre la următorul nivel, pentru că ne completăm excelent și am ajuns să ne formăm împreună. Îmi place mult un proverb african care consider că ne descrie foarte bine: „Dacă vrei să ajungi repede, mergi singur. Dacă vrei să ajungi departe, mergeți împreună”. Suntem amândoi determinați, ambițioși și avem o capacitate de rezistență la stres și dificultăți de cursă lungă. De multe ori am ajuns și repede și departe. Dar business-ul, la fel ca viața, este mai degrabă un maraton, nu un sprint, iar eșecurile ne-au și adus, de multe ori, cu picioarele pe pământ.
Bineînțeles că o echipă de doi nu este suficientă pentru proiecte la scară națională și europeană, iar astăzi echipa The Entertainment Group numără peste 50 de colegi, alături de care lucrăm cot la cot la construcția celor mai importante evenimente și festivaluri din Timișoara.
Ați organizat un festival de stand-up comedy la Grădina de vară a Sălii Capitol din Timişoara și mai apoi în Marea Britanie. Cu cinci ani în urmă ați făcut evenimente de acest fel în mai multe țări. Care e principala diferență între organizarea unui festival de stand-up comedy și un eveniment muzical?
Un eveniment muzical necesită mult mai multă logistică, infrastructură și scenotehnică specifică evenimentelor de acest gen. Dacă în cazul evenimentelor de stand-up comedy sunt suficiente o sală potrivită, un sistem de sonorizare bun, un microfon și un reflector de tip followspot, vorbim de cu totul alt necesar (rider tehnic) în cazul concertelor, de exemplu.
Acesta este unul dintre factorii care ne-au permis să dezvoltăm exponențial proiectul Front Row Events și să ajungem să organizăm în primii doi ani de la înființare, în perioada 2017-2018, evenimente de stand-up comedy în 13 țări, în peste 50 de orașe din România și Europa, la care au participat peste 60.000 de persoane. Am pionierat conceptul de turnee internaționale pentru artiștii români de stand-up comedy și am readus sentimentul de „acasă” pentru foarte mulți români din diaspora.
Cum ați ajuns să fiți implicați în dezvoltarea festivalului CODRU și care au fost cele mai mari provocări pe care le-ați întâlnit în organizarea acestuia?
Misiunea organizației CODRU a fost conturată împreună cu ceilalți trei membri fondatori, Darius Tapalagă, Marius Bunei și Cristian Bucureștianu și s-a născut dintr-o nevoie simplă și firească: să iubim mai mult natura și să învățăm cum să o protejăm mai bine.
Cel mai important proiect al organizației CODRU este festivalul de muzică și artă CODRU Festival, care anul acesta va fi între 25-27 august.
Este a treia ediție. În fiecare an organizăm o sesiune de plantare CODRU. Plantăm mii de puieți împreună cu voluntarii, care nu sunt puțini, iar asta ne bucură.
Cea mai mare provocare pe care am întâlnit-o în organizarea CODRU a fost repornirea motoarelor, după 2 ani în care proiectul a fost în stand-by, din cauza pandemiei COVID-19. Industria evenimentelor a avut de suferit enorm, implicit, și proiectele noastre. Unele dintre ele nu au reușit fi salvate, însă festivalului CODRU a repornit în forță, reușind să organizăm o ediție la care au participat peste 25.000 de festivalieri în 2022.
De revelion ați organizat Festival of Lights. Cât de greu s-a născut acest proiect și ce planuri aveți pentru 2023 în materie de evenimente muzicale?
Festival of Lights a fost cel mai mare eveniment din Timișoara în ceea ce privește infrastructura necesară construirii scenei, a spectacolului de lumini, a spectacolului pirotehnic și a echipamentelor scenotehnice folosite. Evenimentul a fost finanțat de Consiliul Județean Timiș prin Muzeul Național al Banatului și a fost organizat integral de noi, The Entertainment Group, în urma câștigării licitației publice. Ne-am bucurat să vedem pe perioada festivalului un oraș viu, un oraș cosmopolit și dornic de ceva nou. Eu și colegii mei ne-am plimbat pe străzi, era o atmosferă de sărbătoare ca niciodată.
Evenimentul a fost creionat de echipa Consiliului Județean Timiș și a muzeului și a fost introdus în programul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii, marcând trecerea în acest an atât de important pentru oraș.
Seria evenimentelor muzicale pe care le organizăm în 2023 începe cu Parcul Primăverii, la Muzeul Satului Bănățean, în perioada 24 aprilie – 1 mai 2023, unde vor urca pe scenă Vama, The Motans, Alina Eremia, A.S.I.A., Jean Gavril, Holy Molly, Olivia Addams, Rareș, Melting Dice, Amalia Gaiță, dar și alți artiști. Apoi urmează pentru noi evenimentul de plantare CODRU, care va avea loc în 6 și 7 mai 2023, unde răsplătim participanții cu o serie de concerte după munca depusă și contribuția adusă în plantarea a peste 10.000 de puieți.
Între cele două evenimente organizăm, de asemenea, o conferință cu Jordan Peterson la Sala Palatului, în 2 mai. Evenimentul de la București face parte din turneul internațional de prezentare a cărții „Beyond Order: 12 More Rules for Life” și este primul eveniment (dintre multe viitoare evenimente) pe care îl organizăm sub brandul Front Row Events după pandemie.
Programul nostru de evenimente muzicale va culmina cu festivalul CODRU, la finalul lui august, la care vor concerta mai mulți artiști internaționali remarcabili.
Care sunt particularitățile pieței de concerte din România, în raport cu țările din vecinătatea noastră?
Piața de concerte din România a crescut mult în ultimii 2 ani și a ajuns, din punctul meu de vedere, la un nivel foarte apropiat de cel al țărilor din vecinătatea noastră. Dacă în trecut trupele mari nu ajungeau mai departe de Budapesta în turneele lor internaționale. În 2022 vor concerta în România artiști și trupe precum: Robbie Williams, Sam Smith, Imagine Dragons, Guns N’ Roses, Depeche Mode sau Deep Purple. E un progres fantastic.
Cum s-a dezvoltat în ultimii ani piața românească a festivalurilor și care sunt tendințele pentru viitorul apropiat?
Din păcate piața românească a festivalurilor este destul de volatilă și nu multe proiecte au reușit să reziste pe termen lung. Dar piața festivalurilor este încă tânără. Deși în ultimii ani au apărut, dar au și dispărut inițiative în acest domeniu, mă bucur să văd că România este pusă pe harta marilor evenimente la nivel mondial de festivaluri precum UNTOLD, Neversea sau Electric Castle.
Crezi că un festival de muzică în 2023 trebuie sau nu să aibă parte de fonduri publice? Se poate realiza un festival de mare anvergură în regim public-privat în țara noastră? Care sunt pericolele la care se expun organizatorii de evenimente în momentul unei asemena asocieri? Care sunt eventualele avantaje?
Cred că pentru un produs de calitate e bine să vina fonduri din mai multe părți, chiar dacă vorbim de fonduri publice. E important însă în ce condiții. Nu e neapărat un pericol, dar depinzi de niște limitări legislative și trebuie să îți asumi anumite riscuri. Însă riscuri mari există oricum în această industrie, încă insuficient de reglementată în România.
De ce marii organizatori de concerte din țară ocolesc Timișoara? Care sunt motivele pentru care numărul evenimentelor de anvergură din Timișoara este mult mai mic decât cele din Cluj-Napoca, de exemplu?
Uite, unul dintre motive este exact lipsa sălilor de concerte, apoi lipsa unui stadion. Aceste locuri pot aduce mii sau sute de mii de oameni împreună. Ori la Timișoara nu avem asta, din păcate. Partea bună este că oamenii implicați în industrie găsesc soluții. Noi am ales să organizăm CODRU Festival în mijlocul naturii și ne place. E o provocare și o muncă enormă în spate, însă oamenii apreciază. În 2022 am început pregătirile cu luni înainte de festival, de la nivelat pământul din zonă până la ultimele retușuri legate de design.
Care ar fi sfaturile pe care le-ai oferi unui organizator de concerte din Timișoara care ar vrea să pună bazele unui festival major în oraș?
Un festival este un proiect foarte complex. În cadrul organizației noastre avem 9 departamente responsabile de diverse arii importante pentru construcția festivalurilor și a evenimentelor de anvergură. De la aspectele financiare, administrative și legale, la aspectele comerciale și de marketing, până la producție și logistică, fiecare detaliu contribuie la succesul unui festival.
Probabil cel mai important sfat pe care pot să îl dau unui organizator de concerte care ar vrea să pună bazele unui festival major este să fie foarte atent la previziunile financiare ale proiectului și la resursele financiare și umane de care dispune. De cele mai multe ori organizatorii tind să fie prea optimiști, iar veniturile rezultate sunt aproape întotdeauna mai mici decât cele previzionate și astfel ajung în impasuri financiare și de cash flow din care nu mai pot ieși. În industria evenimentelor apar foarte multe situații neprevăzute care pot destabiliza succesul proiectului dacă nu este construit încă de la început pe principii financiare sănătoase.
Ce părere ai de numeroasele concerte cu intrarea liberă organizate de autoritățile locale din țară? Dăunează scenei muzicale?
Ele încurajează consumul de cultură. Dacă vorbim de un revelion organizat într-o piață publică, atunci e normal ca acesta să fie cu intrare liberă. Aici vorbim de tipologia de evenimente. Dar cred și că organizatorii trebuie împinși să crească, chiar dacă organizează un eveniment parțial sau integral finanțat din bugetul autorităților locale. Iar asta se face poate aducând nume mari din industria muzicală, și nu numai, în România. Așa determini organizatorul să crească, să facă noi parteneriate, să patrundă în alte structuri ale industriei. Cât timp există un echilibru între cele două cred că e bine.
Timișoara este Capitală Culturală Europeană în 2023. Cu toate acestea orașul nostru nu are încă o sală de evenimente pe măsură. Cât de importantă este o asemenea investiție?
Asta este marele minus, cum spuneam și mai sus. O investiție mare în acestă privință este vitală vieții culturale, sportive și sociale a Timișoarei. Nu știu cine trebuie să ne audă. Poate toate structurile autorităților locale, poate investitorii privați, poate cei care absorb fonduri europene, dar trebuie făcut ceva în acest sens.
