Înălțarea Sfintei Cruci este cea mai veche sărbătoare închinată lemnului sfânt, prăznuită de creștini încă din secolul al IV-lea.
Sărbătoarea liturgică a Înălțării Sfintei Cruci este în data de 14 septembrie, ziua în care împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a aflat Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul. Crucea a fost înălțată solemn, pe un loc înalt, în fața întregului popor, de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în anul 335.
După cucerirea Ierusalimului de către perși, racla cu Sfânta Cruce a fost dusă în Persia, dar după înfrângerea acestora de către bizantini, în anul 629, în vremea împăratului Heraclius, a fost readusă la Ierusalim și depusă cu mare cinste în biserica Sfântului Mormânt. Bucăți din Sfânta Cruce au fost trimise la Constantinopol și Roma, dar cele de la Ierusalim s-au pierdut în timpul bătăliilor purtate cu armatele cruciate. Ziua Înălțării Sfintei Cruci este zi de post, pentru aducere aminte despre patimile și răstignirea Mântuitorului.
Pelerinaje și slujbe religioase
De praznicul Înălțării Sfintei Cruci, sute de credincioși din întreg Banatul și nu numai, copii și tineri îmbrăcați în costume populare, urcă într-un tradițional pelerinaj la crucea-monument de pe Muntele Mic, unde se săvârșește și o slujbă de pomenire pentru eroii bănățeni căzuți în luptele din războiul de întregire.
Capela romano-catolică „Înălțarea Sfintei Cruci” de pe dealul Vârșețului, ridicată între anii 1720-1728 de credincioșii germani sosiți în localitate, sărbătorește în 14 septembrie hramul, și este unul din cele mai vechi locuri de pelerinaj pentru locuitorii din această parte a Banatului, iar Sfânta Liturghie va fi celebrată la ora 17:00 de Excelența Sa Iosif Csaba Pál, episcop diecezan.
Această sărbătoare este și hramul bisericii Ordinului Piarist din Timişoara, în biserica piaristă drumul Crucii și figura Mântuitorului Crucificat fiind reprezentate pe altarul principal, precum și al bisericilor romano-catolice din Otelec și Carani.
Surse foto: crestinortodox.ro, doxologia.ro
