p>
De o vreme, turismul se bucură de tot mai multă atenție din partea administrațiilor locale, care încep să realizeze beneficiile pe care acesta le poate aduce comunităților, și caută să identifice diferite trasee tematice, pentru a pune în valoare locurile care ar putea stârni interesul vizitatorilor.
Rutele cultural-istorice par să-și dobândească importanța cuvenită iar vestigiile cu ajutorul cărora se pot reconstitui povești de acum mii de ani se bucură de tot mai mare atenție.
Un crâmpei din viața Daciei romane, reconstituit cu ajutorul castrelor romane
În Banatul montan se păstrează urmele mai multor castre romane – fortificații în care erau cantonate unități militare romane pentru a controla teritoriile cucerite – vestigii arheologice cu ajutorul cărora se pot reconstitui drumurile imperiale care treceau prin această parte a țării.
Pe lângă cele mai cunoscute precum Tibiscum (Jupa), un complex arheologic de importanță națională unde au ieșit la iveală vestigii spectaculoase dar care e încă prea puțin cercetat, Praetorium (Mehadia), menționat în Tabula Peutingeriană și apoi la sfârșitul secolului al XVII-lea de enciclopedistul Ferdinando Marsigli, loc în care a existat și o cetate medievală, sau Berzobis (Berzovia), un important centru militar aflat la granița apuseană a provinciei, singurul din țară care păstrează în întregime vechiul val de pământ și șanțurile înconjurătoare, mai există peste zece castre aproape necunoscute, care, cercetate mai temeinic și restaurate, ar putea oferi un crâmpei din viața acestui ținut în urmă cu aproape două milenii.
Castrele ale căror urme se păstrează ar putea reface, cu ajutorul reconstituirilor și a unor relatări menite să stârnească imaginația vizitatorilor, cele trei drumuri imperiale romane din Banat, de importanță strategică și comercială, acesta fiind primul teritoriu cucerit de romani în nordul Dunării după ce împăratul Traian a decis să supună Dacia și să o transforme în provincie romană.
Pe urmele împăratului Traian
Un prim drum imperial era cel care pornea de la Lederata, fort aflat în Moesia Superioară, pe malul sârbesc al Dunării, de unde a pornit împăratul Traiana primul război împotriva dacilor, trecând Dunărea pe un pod de vase.
Pe acest drum se află urmele castrului de la Arcidava (Vărădia), nu departe de Oravița, unde, în vecinătatea unei vechi așezări dacice, a staționat o cohortă, și un alt castru mai puțin cunoscut, dar nu mai puțin important din punct de vedere istoric și cultural, cel de lângă satul Surducu Mare, comuna Forotic, care, potrivit unor istorici, ar fi fost construit de soldații Legiunii a IV-a Felix, în apropierea unei localități miniere de extragere a cuprului, care exista deja aici. Soldații legiunii au staționat o vreme în acest castru, dar acesta ar fi fost abandonat la începutul domniei împăratului Hadrian.
Aflat pe locul numit Rovină, vechiul castru, numit Centum Putei, este singurul din țară care păstrează în întregime vechile întărituri. Pe același drum se păstrează urmele castrelor de la Berzobis și Aizis (Ezeriș-Fârliug), menționate în singura frază păstrată din însemnările împăratului Traian, „De bello dacico”, în gramatica lui Priscianus din secolul al VI-lea, unde era dată ca exemplu de construcție gramaticală. Îninte de a ajunge la Tibiscum, pe traseu se mai afla castrul roman auxiliar Caput Bubali, pe teritoriul localității Delinești.
Pe al doilea drum imperial, care pornea de la Dierna (Orșova), se întâlnesc băile romane Ad Mediam (Băile Herculane), așezarea civilă și castrul roman de la Praetorium, una din cele mai solide construcții de acest gen ridicate de romani, castrul Ad Pannonios (Domașnea-Teregova), atestat de o diplomă militară din vremea împăratului Antoninus Pius descoperită aici și de cărămizi cu ștampila legiunii a XIII-a Gemina, cele de la Armeniș și Slatina Timiș. Drumul se întâlnea la anticul Tibiscum cu cel care venea de la Lederata.
Inițial o așezare dacică, Tibiscum a fost locul în care s-a construit un castru roman pentru trupele auxiliare, care s-a extins treptat, ajungând să ocupe în jur de cinci hectare. Așezarea, ridicată mai târziu la rang de „municipium” s-a bucurat de multă atenție din partea administrației romane, deoarece avea un important rol strategic în apărarea noii capitale a provinciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, și a devenit unul din cele mai importante orașe ale provinciei. Cercetările arheologice au scos la iveală o bună parte din vestigii în comparație cu alte castre, Tibiscum fiind astăzi o adevărată rezervație arheologică unde se poate reconstitui, în bună măsură, viața din antichitate, deși pământul ascunde încă multe artefacte.
De la Tibiscum pornea un al treilea drum imperial, care trecea prin Zăvoi, unde s-a aflat castrul Agmonia și în apropierea căruia s-au descoperit în urmă cu câțiva ani vestigiile unui palat roman. La Marga a fost construit un alt castru, Pons Augusti (Podul Împăratului), în vecinătatea căruia a fost cercetată și o așezare civilă, iar Tapae (Bucova), care are supranumele de „Porțile de Fier ale Transilvaniei” este presupusul loc în care s-au dat două importante bătălii între daci și romani. Drum ajungea în noua capitală a provinciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din care se mai păstrează importante vestigii.
Vechilor drumuri străbătute de romani și siturilor arheologice li s-au adăugat în timp numeroase alte obiective de interes turistic, care, puse în valoare și beneficiind de o bună promovare, ar putea fi destinații interesante pentru amatorii de călătorii în timpurile trecute.
Surse foto: caon.ro, expressdebanat.ro, infoturismzavoi.ro, wikipedia.org, historia.ro
„Superb”! Absolut niciun fel de mențiune despre castrul de la Drobeta, unul dintre cele mai importante de la acea vreme, pentru care romanii au construit podul peste Dunăre cu arhitectul antic Apollodor din Damasc. La Drobeta s-a descoperit și amfiteatrul roman ilustrat pe Columna lui Traian, precum și unele dintre cele mai complexe terme romane din Moesia de atunci.