Muzeul Apei de la Urseni reia vizitele ghidate din ultima sâmbătă a lunii și cum aceasta coincide în aceastgă lună cu Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români, turul din 24 februarie, programat la ora 13,00, va fi dedicat lui Stan Vidrighin, inginerul care, în urmă cu peste un veac, a întreprins la Timișoara lucrări menținute și astăzi în funcțiune, dar va devoala câteva istorioare și amintiri din viața sa personală și despre femeia vieții lui.
Stan Vidrighin și-a iubit munca cu pasiune și a avut o carieră strălucită, dar avea să fie deopotrivă stigmatizat fără vină. Absolvent al Facultății Politehnice din Budapesta, Stan Vidrighin a câștigat, după câțiva ani, concursul pentru proiectele de canalizare a apelor uzate și meteorice și cel de alimentare cu apă a orașului Timișoara. A fost numit inginer la serviciul tehnic al primăriei, după doi ani fiind promovat inginer-șef, și după o temeinică documentare în mai multe orașe occidentale s-a implicat direct în realizarea proiectelor sale, devenind apoi directorul primei întreprinderi de alimentare cu apă și canalizare a orașului Timișoara.
După Marea Unire din 1918, pentru înfăptuirea căreia a fost unul din militanții de seamă ai Timișoarei, a fost ales primul primar al orașului în Regatul României Mari, la un moment dat fiind nevoit să renunțe temporar la funcție din cauza unor acuzații care s-au dovedit nedrepte. A fost membru fondator al Școlii Politehnice din Timișoara și rector al acesteia, după care a fost numit principal consultant pentru dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă-canalizare şi electricitate al Bucureștiului. Ulterior a fost numit director general al Poştelor şi Telecomunicaţiilor şi apoi al Regiei Autonome a Căilor Ferate Române iar din 1934 până la naționalizare, a fost directorul consiliului de administrație al societății Malaxa. Stan Vidrighin s-a căsătorit cu văduva unui bun prieten din facultate care murise pe front în primul război mondial și care avea trei copii, pentru a o ajuta să-i crească. Regimul comunist l-a deposedat de o moșie de 50 de hectare pe care o avea la Beregsău, după care a fost evacuat din casa pe care o avea la București și trimis cu domciliu forțat în județul Dâmbovița. Au avut de suferit și alți membri ai familiei care îi purtau numele, fiind catalogați ca având o origine socială nesănătoasă. Stan Vidrighin s-a stins din viață în 1957 la București, sărac, după ce toate bunurile i-au fost confiscate de comuniști.
Turul, gratuit este destinat unui număr de 25 de vizitatori, care pot participa pe bază de rezervare, înscriindu-se la https://bit.ly/48m3dzZ .
