Florica Chiriţă despre capitolul la care Timişul e numărul 1 în ţară: „Suntem singurul judeţ care suntem pe plus”

Timişul o duce în continuare bine la capitolul afaceri. Florica Chiriţă, preşedintele CCIAT (Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș) a spus că cel mai vestic judeţ rămâne un motor al economiei ţării şi e singurul rămas din ţară care exportă mai mult decât importă.

„Am trecut de pandemie, am trecut cu bine, şi, în judeţul Timiş, mediul de afaceri, spre deosebire de alte judeţe, nu pot să zic că a trecut foarte bine, dar a trecut cu bine, pentru că oamenii de afaceri s-au reorientat, oamenii de afaceri au ştiut să se reinventeze. De aceea lucrurile au mers bine. Şi pot să vă dau câteva exemple concrete: fabrică de confecţii, care exporta şi pentru că nu mai avea cine să importe, s-au repliat imediat şi au făcut măşti, au făcut combinezoane, au făcut ce se cerea în timpul ăla. Mai mult decât atât, am avut în legumicultură, firme care, ştiţi că aprovizionau HoReCa, HoReCa fiind la pământ, distrusă, au rămas cu legumele şi fructele în stoc şi chiar în momentul în care trebuiau aruncate, au luat legătura cu Camera de Comerţ. Am fost şi atunci prezenţi pe piaţă, nu am stat să dormim, şi, pentru că erau doar anumite firme, care erau autorizate să aprovizioneze spitalele, multinaţionalele, cu legume, cu fructe. Acestea, ghiciţi, importau din Ungaria, Italia, aceleaşi produse pe care ai noştri le aruncau la groapa de gunoi. Pentru că ei nu aveau ce face cu ele, ei nu puteau livra la HoReCa. Atunci, am început să facem legătura între acei legumicultori, acele firme care aprovizionau HoReCa, cu cei care aveau dreptul să livreze la multinaţionale, care funcţionau bineînţeles, şi la spitale. Să ştiţi că a fost greu, o perioadă grea, dar consider că am trecut cu bine şi mediul de afaceri face bine acum”, a spus Florica Chiriţă la PRESSALERT LIVE.

„Nu ştiu dacă tocmai acest import de forţă de muncă e soluţia salvatoare. Dar a contribuit la nevoia forţei de muncă. Ne preocupă foarte mult şi nu numai pe noi. Am avut seminar cu AJOFM-ul, ne preocupă să punem cap la cap firmele de recrutare cu mediul de afaceri. Dar să ne uităm şi la noi în ogradă, că avem şi noi şomeri, care ar putea fi recalificaţi sau să rămână în ţară. Să nu plece în altă parte. Şi mai mult decât atât. Şi acum s-a rezolvat, anul trecut cred că a fost legea, când unui şomer i se dădea posibiltatea să fie angajat şi prima dată refuza, a doua oară refuza, a treia oară refuza, acum nu mai. Avem posibilitatea să luăm şi de la noi, sunt oameni care ar putea lucra. Pe de o parte. Pe de altă parte, importul din Sri Lanka, Vietnam, este o situaţie pe care o agrează mediul de afaceri, dar eu sper să oprim odată şi să nu mai mergem… pentru construcţii, pe anumite zone de activitate e okay, dar nu în toate (…) De ce am spus că nu cred că e o soluţie pentru viitor importul de persoane de acolo.

Pentru că. Cu ce ne confruntăm? Deseori auzim, de la o firmă, de la persoane care circulă foarte mult. Că se duc, se cazează într-un hotel. Şi pot să spun că şi mie mi s-a întâmplat. La un hotel mare din Bucureşti, care, sună centrala să spună limba engleză, ştie limba engleză, dar nu chiar toţi, şi nu ştie să vorbească în limba română. La recepţie! (…) Avem nevoie, dar depinde de domeniul de activitate”, a adăugat Chiriţă despre muncitorii aduşi din Asia.

Şefa CCIAT consideră învăţământul dual soluţia la cerinţele moderne ale marilor companii: „Sunt foarte multe proiecte care o să ducă la un rezultat benefic pentru că învăţământul dual este la mare modă. Aici, trebuie să recunosc că partea germană îşi face treaba. Firmele, multinaţionalele cu investiţie germană au interes major ca angajaţi, spre automotive, IT, etc, îi pregătesc pentru asta. Îi mai pregătim şi pentru noi, dar îi mai găsim după ce îs absolvenţi şi prin Germania. Îi pregătim pentru Timişoara, dar îi mai găsim şi prin Novi Sad, şi prin Germania. Noi tot spunem că judeţul Timiş, vai ce bine, suntem al doilea în ţară cu salariul mediu pe economie, cel mai mare, şi în agricultură şi mai mult. Dar dacă o firmă nu se gândeşte că, salariul mediu e acum atât, dar în jumătate de an salariul creşte, tu nu ţi l-ai pus, mergi tot cu salariul ăla, îţi pleacă angajatul. Pe termen scurt nu poţi să gândeşti şi trebuie să te gândeşti la forţa de muncă pe care o ai”.

Timişul a rămas în vârful ierarhiei naţionale, după Bucureşti, în privinţa mediului de business, dar modificările fiscale sunt o provocare permanentă. „Altfel nu am avea rezultatele astea, nu am fi numărul 2, motor al economiei. Suntem datorită lor, datorită antreprenorilor care-şi fac treaba. Dacă nu şi-ar face treaba nu am fi acolo unde suntem şi că ei nu s-au adaptat la condiţii. Dar din păcate, să nu uităm, că e greu să te adaptezi, nu vorbim de fiscalitate, predictibilitate, nici nu are rost să intrăm în astea, pentru că aici, pentru antreprenorii români e extrem de greu. Am fost şi eu ani de zile antreprenor şi eram şi la Camera de Comerţ, atunci aveam voie, nu aveam funcţie de conducere. Şi ştiu ce înseamnă, sănătate riscată, familie, şi aşa mai departe”, a conchis Chiriţă.

Cel mai vestic judeţ e unicul pe „plus” în România când vine vorba de balanţa exporturi/importuri. „Timişul este pe balanţă pozitivă, deocamdată este cu 7,9 miliarde euro la export, 7,1 miliarde este importul. Suntem singurul judeţ care suntem pe plus. Erau două, dar acum suntem singurii (…) Suntem deficitari la exportul extracomunitar, de fapt acela e exportul. Dar ce e în Europa… noi îl numim tot export în România”, a mai spus preşedintele CCIAT.