
Simion Giurcă, consilierul preşedintelui Organizaţiei de Management al Destinaţiei Timişoara, a vorbit la PRESSALERT LIVE despre cum s-ar putea dezvolta oraşul de pe Bega din punct de vedere turistic.
Întrebat de ce nu mai este preşedinte preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea Timişoarei (APT), Simion Giurcă a răspuns: „E destul de simplu, viitorul e în faţa noastră şi aparţine în mod deosebit tinerilor noştri. Cred că este de datoria noastră să pregătim, să deschidem uşi, să pregătim terenul, după care să lăsăm oamenii mai tineri să ducă lucrurile mai departe. Noi, şi aşa-mi văd eu aportul cel mai potrivit, să rămânem în poziţia de consilieri, să meargă mai departe, să-i ajutăm să ţină direcţia cea bună. Locul meu a fost preluat la Laura Boldovici. A fost sau este consilier judeţean şi a lucrat în turism”.
„Eu zic că Timişoara poate deveni o destinaţie internă mai puternică decât Oradea, însă primul lucru de care avem nevoie, şi aici am întotdeauna discuţii cu mediul academic, care vorbeşte întotdeauna de potenţial. Şi eu le-am spus: nu v-a ieşit potenţialul ăsta pe ochi? Avem potenţial numit litoral, de 30 şi ceva de ani, avem potenţialul numit Carpaţii noştri, de atâţia ani, potenţialul Delta Dunării. Şi acolo unde n-am avut niciun fel de potenţial pe care voi să-l puteţi să-l identificaţi, să-l inventariaţi, s-a făcut un lucru mare. La Cluj nu exista niciun potenţial. Au existat trei tineri cu iniţiativă, un primar care a înţeles, mai mult sau mai puţin şi au pus pe picioare UNTOLD-ul, care a pus Clujul pe harta lumii. O manifestare culturală excepţională. Las Vegas-ul, nu mergem acolo, că nu avem forţa Americii, nu avem deschiderea lor, că ne speriem să avem vizibilitate mare, ne speriem să avem viziuni. Ne speriem să avem vise. Noi parcă nu visăm, stăm cu ochii închişi şi cugetăm lucrurile. Ori nu poţi să inventezi viitorul dacă nu ai posibilitate să-l vezi. Prima chestie care mă interesează e să avem viziunea, noi, aici, Timişoara…”, a spus Simion Giurcă.
Consilierul preşedintelui Organizaţiei de Management al Destinaţiei Timişoara consideră că oraşul trebuie să marşeze în continuare pe extinderea turismului de business, dar nu numai.
„Revenind la Timişoara, sigur că partea de business, pe măsură ce au apărut noi investiţii în oraş, pe măsură ce oraşul a devenit puternic centru economic, a început să se dezvolte de la sine. Pentru că factorul motivaţional major care generează călătoriile este businessul. Oamenii vin pentru că trebuie să se întâlnescă cu colegi, trebuie să şcolarizeze, trebuie să verifice.. contabilitatea, alte motive. Noi ar trebui să încurajăm acest fenomen în continuare şi recomandarea mea, către OMD, şi OMD-ul se duce către această direcţie, de promovare a turismului de întâlniri, conferinţe, incentives, evenimente, pentru că asta creează pentru business noi motivaţii de călătorie. La momentul ăsta noi ne încadrăm în clasa de mijloc, cu evenimente de până la 2.000 de oameni, sunt cele trei săli mari. Avem Iulius Mall, Hotel Timişoara şi avem centrul comercial CRAFT, care poate să găzduiască undeva la 1.500 până la, în anumite condiţii, 2.000 de oameni. Ceea ce ne permite să ne înscriem ca ofertant pentru conferinţe, mitinguri, congrese, dar asta e categoria. Pentru mare ar trebui 5.000 în sus. Acum gândiţi-vă că Viena organizează unul dintre cele mai mari congrese medicale din lume, la care participă 25.000 de oameni. Au această infrastructură pentru că Austria a fost ţara care a zis aşa: construim un centru pentru organizaţia internaţională pe care-l închiriem, cu mulţi ani în urmă, cu suma simbolică de un schilling. Şi am adus ONU în Austria. Ştiind că ONU organizează evenimente, că ONU poate să te ajute în chestii de politică. Că ONU, în permanenţă, poate să aducă oameni în oraş, creează job-uri şi aşa mai departe. Deci ţara, judeţul, oraşul trebuie să gândească: cum generez profit… la noi există încă un risc, dacă faci o treabă dinasta o să-ţi sară probabil toată lumea pe tine: de ce le dai ălora gratis, că noi nu reuşim să vedem actul comercial în desfăşurare, în continuitatea lui, ci doar faptul simplu: I-am dat la momentul X… Austria a profitat inclusiv la faptul că a avut un preşedinte ONU. Iar acum pentru foarte multe întâlniri pe care ONU le intermediază, Austria, Viena, devin gazde şi asta aduce bani… Trebuie să dezvoltăm această componentă, suntem un centru economic important. Trebuie să mergem în continuare pe acest drum, atrângând organizatori internaţionali. Deocamdată noi le prezentăm oferta, în materie de săli de conferinţe, oferta în materie de hoteluri”, a declarat Giurcă.
Despre hoteluri acesta a precizat: „Stăm bine … Nu avem într-adevăr, chestiunea cu lanţurile am deplâns-o din start şi nu vă ascund că în aceste zile, am avut contacte intense cu grupul Marriott pentru că mi-aş dori foarte mult ca în Timişoara să existe un hotel din acest lanţ. Vin, dar din 2029. Ori noi românii avem şapte vieţi, dar de trăit trăim una. Şi dacă toate durează atât de mult. Va fi o construcţie nouă care abia va începe acum să fie definită pe planşe, apoi să fie finanţată s-o ridice. Deci intrarea va fi 2029. O să avem Hilton, care intră probabil, dacă nu s-a schimbat nimic, la sfârşitul anului. Tresorul va deveni Hilton. Mai avem un hotel de cinci stele Zet. E mai mic.
Dar pentru partea de evenimente noi trebuie să mergem în continuare cu sindicalizarea, adică atragerea cât mai multor hoteluri. Din acest punct de vedere am iniţiat nişte discuţii, să vedem cum putem sindicaliza oferta, că dacă la leisure fiecare firmă îşi caută un partener, un hotel, o agenţie de turism şi-şi face chestiunile direct, la un organizator de evenimente nu-şi pot permite să piardă atât de mult timp încât să caute firmă de închirieri maşini de lux, firmă de traduceri simultane, o firmă care să ofere şapte-opt hoteluri, transferurile, Wizz, toate cele care sunt importante în acest turism de business. Şi atunci încercăm să coagulăm puţin oferta şi să ieşim pe plan internaţional începând de anul viitor ca Timişoara un oraş care vrea astfel de organizatori, vrea să-i atragă, vrea să-i aducă şi care vrea să se stabilească… Avem Timişoara, Atlas, Del Corso, care e puţin mai afară, dar Timişoara nu sunt distanţele aşa mari. Dincoace Savoy-ul. Sunt în zona istorică, ceea ce e bine, că oamenii plimbându-se mai văd lucruri frumoase, dar e foarte simplu de organizat astfel pentru că ştiu că am mai adus oaspeţi jurnalişti, care am avut sau agenţii de turism, în diferite locuri, transferuri, îi aduna pe toţi în zece minute din diferite părţi ale oraşului. Dar trebuie să existe această sindicalizare a ofertei. Pentru că ăla vine şi spune: vreau nu ştiu 6.000 de participanţi la conferinţă, care nu are nevoie de un plen pentru că intră pe diferite specializări. Şi atunci unii duşi acolo, unii acolo. Acela aşteaptă un contact de la cineva care să se ocupe de toate cele. Şi aici încercăm să mai ridicăm puţin stacheta să ne punem la punct cu acest gen de ofertă. Aşa, se mai întâmplă evenimente, sunt unii care vin la Timişoara, sunt unii care vin la CRAFT, a atras şi mallul anumite evenimente, am mai organizat şi noi aici. Dar ar trebui să creştem. Lanţurile internaţionale sunt foarte bune pentru că ne asigură nu doar o vizibilitate în plus. Pentru că intri în sistemul lor de rezervare, ne mai asigură un prestigiu, pe care noi ca destinaţie turistică România, nu-l avem. Noi nu ştim să fim permanent pe piaţă să arătăm ce ştim. Turismul a fost întotdeauna la noi povestea chihlimbarului. Îl folosim să nu blocheze uşa. O ditamai avere şi trăim în sărăcia noastră ca un condamnat. Nu poţi să faci turism într-o ţară dacă politicianul însărcinat să se ocupe este ultimul la împărţeală… România ar putea turistic să fie o forţă. Timişoara da. Îmi pot permite ca timişorean aşa: Eu îmi doresc o Timişoară care să fie destinaţa numărul 1. De ce putem fi numărul 1? Pentru că ceea ce contează astăzi foarte mult în turism, altfel decât acum 50-100 ani. Este nu ceea ce poate să vadă omul, ci ceea ce poate să facă. Ori la capitolul ce poate să facă poţi să-i oferi excelenţa iar acolo unde serviciile sunt excelente clientul stă mai mult, revine şi e dispus să cheltuiască mai mult. Ori nu ne opreşte nimic să oferim această excelenţă. Timişoara prin istoria ei… Aţi pomenit Revoluţia, a fost un fapt deosebit”.
Despre atragerea turismului clasic Simion Giurcă consideră că: „Pentru acest gen de transformare a Timişoarei lucrez personal. Mă ocup de nişte proiecte pe care sper să le finalizez, ca idei, ca proiecte, că după aceea ele trebuie desenate şi puse în practică. Până la sfârşitul anului. Şi aici vă dau câteva elemente. Avem Bega, un râu, canal, în mijlocul unui oraş, care este fascinant. Dacă adăugăm că este navigabil, vă daţi seama că avem aici un chihlimbar, care trebuie să-l şlefuim şi să-l punem în valoare şi pregătesc pentru conducerea OMD-ului nişte propuneri în direcţia asta, cum putem să valorificăm mai bine Bega astfel încât ea nu doar să mulţumească, să surprindă uşor, ci să producă şi satisfacţie. Cum putem să prelungim produsul turistic Bega dincolo de limita oraşului. Valorificând extensia până la frontiera cu Serbia şi, de ce nu, dincolo? O altă chestiune, noi avem istorie, cultură, arhitectură, dar trebuie să valorificăm şi mai bine aceste lucruri şi să mai oferim ceva în plus. Pentru că în cele mai frumoase oraşe, city break-ul e un program prin definiţie scurt, două-trei nopţi. Noi am vrea ca oamenii să vină mai mulţi şi să folosească Timişoara ca un punct central al unei excursii în formă de stea. Şi avem Caraşul, care este un adevărat paradis: Trei parcuri naţionale şi un parc natural. Le-am spus-o sâmbătă la Zăgujeni: fraţilor, îmi pare rău s-o spun, dar sunteţi cel mai puţin valorificat judeţ turistic, care are ce să arate. Numai prin ce ne-a dat Domnul, plus restul”.
„A doua chestie la care lucrăm, un parc tematic care să nu semene cu nimic din România şi să fie nu numai pentru zona noastră, ci pentru cel puţin triunghiul celor trei ţări: Serbia, Ungaria şi România. O atracţie poate şi pentru Austria. Avem o temă, la care lucrez, care este originală. Este românească şi este extraordinară de valorificat turistic. Şi mai vine gastronomia, care e parte a culturii noastre, sigur că mă gândesc şi la vinurile noastre, avem trei podgorii aici de vinuri premiate, dintre care una e cel mai mare din ţară şi îndrăznesc: cea mai bună! Astea nu le putem valorifica printr-o gastronomie de mijloc, aici trebuie excelenţă. Aici putem să creştem, avem un potenţial. Eu nu cred în acea întrebare banală: păi ce-am inventat noi?”, a concluzionat Simion Giurcă.