Camera Preliminară I a Curții Penale Internaționale a respins contestația Israelului privind jurisdicția și a emis mandate de arestare pentru prim-ministrul Benjamin Netanyahu și ministrul Apărării Yoav Gallant, acuzați de crime de război și crime împotriva umanității.
Camera Preliminară I a Curții Penale Internaționale (CPI) a respins joi recursul Israelului privind jurisdicția instanței și a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant.
Israelul contestase jurisdicția Curții asupra situației din Statul Palestina și ceruse suspendarea procedurilor, inclusiv analizarea cererilor de mandat de arestare depuse de Procuratură în mai 2024.
În urma evaluării, Camera a stabilit că jurisdicția CPI se bazează pe teritoriu, nu pe acceptul expres al Israelului. Mai mult decât atât, a respins cererea ca Procuratura să reînnoiască deschiderea investigației, argumentând că aceasta fusese deja realizată în 2021.
Mandatele de arestare se referă la crime împotriva umanității și crime de război comise între 8 octombrie 2023 și 20 mai 2024, în contextul conflictului Israel – Palestina. Se consideră, astfel, că Netanyahu și Gallant ar fi responsabili pentru crime de război, înfometare ca metodă de război, crime împotriva umanității, precum și omoruri, persecuții și alte acte inumane, inclusiv împiedicarea ajutoarelor umanitare în Gaza.
În continuare, Camera este de părere că acest tip de comportament a avut un impact devastator asupra populației civile din Gaza, inclusiv prin restricționarea accesului la alimente, apă și asistență medicală.
Netanyahu consideră decizia „antisemită”
Netanyahu respinge acuzațiile CPI și îl acuză pe Karim Khan că ar avea motive personale în spate, scrie The Times of Israel. Mai mult, biroul premierului israeliat cataloghează recentele eveniment drept „antisemite”.
Biroul prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, a respins acuzațiile formulate de Curtea Penală Internațională (CPI), descriindu-le drept „antisemite” și comparându-le cu procesul Dreyfus.
Procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a cerut emiterea unor mandate de arestare pentru Netanyahu, fostul ministru al Apărării Yoav Gallant și liderii Hamas Yahya Sinwar, Muhammad Deif și Ismail Haniyeh.
În declarația oficială a guvernului israelian se susține că aceste acuzații sunt „false” și motivate de „ura antisemită” a judecătorilor CPI.
Mai mult, biroul premierului l-a acuzat pe Khan de încercare de a distrage atenția de la investigațiile privind acuzațiile de hărțuire sexuală împotriva sa.
Khan a negat ferm acuzațiile de comportament neadecvat, iar CPI a început o anchetă externă asupra acestora.
Documente furnizate sugerează comportamente nepotrivite, inclusiv avansuri sexuale și situații tensionate în relația cu o subordonată.
Khan a fost criticat pentru deciziile sale, inclusiv de senatori americani care au cerut amânarea investigațiilor privind conflictul Israel-Hamas.
Netanyahu a reiterat că Israelul va continua să-și apere cetățenii, indiferent de acțiunile și deciziile Curții Penale Internaționale.
Orban nu respectă decizia Curții Penale și anunță că îl va invita pe Netanyahu în Ungaria
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, anunță că nu va respecta decizia Curții Penale Internaționale privitoare la mandatul de arestare emis pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu. Orban îl va invita pe Netanyahu să viziteze Ungaria.
Premierul Viktor Orban a declarat vineri că îl va invita pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să viziteze Ungaria, spunând că va garanta că mandatul de arestare împotriva lui Netanyahu al Curții Penale Internaționale „nu va fi respectat”.
ICC a emis mandate de arestare joi pentru Netanyahu și pentru fostul șef al apărării din Israel, precum și pentru un lider Hamas, Ibrahim Al-Masri. Ei sunt vizați de acuzații pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în conflictul din Gaza.
Liderii israelieni și de la Casa Albă au condamnat ferm decizia CPI, în timp ce șeful UE pentru politică externă Josep Borrell a spus că mandatele nu sunt politice și că toate statele ar trebui să respecte și să pună în aplicare decizia instanței.
În cadrul UE, Ungaria și Republica Cehă au susținut puternic Israelul, în timp ce țări precum Spania și Irlanda i-au sprijinit pe palestinieni.
