Timișoara riscă să rămână în urma partenerilor europeni într-un proiect ambițios de digitalizare urbană. În timp ce orașul maghiar Szeged avansează cu integrarea senzorilor de mobilitate, Primăria Timișoara nu a reușit nici la a doua încercare să atribuie contractul pentru „sistemele inteligente de monitorizare a traficului și a transportului public”, componentă vitală a proiectului transfrontalier STiDS (Szeged & Timișoara Data Space), pentru că până la termenul limită, astăzi, nu a fost depusă nicio ofertă.
Senzorii de aer sunt aici, dar „motorul” AI lipsește
Deși licitația principală pentru sistemele de mobilitate (Lotul 1) a fost anulată, municipalitatea a reușit să finalizeze achiziția senzorilor pentru monitorizarea calității aerului. Firma EXPERT AQUA ZONE a câștigat contractul de 111.000 de euro (cu TVA) pentru furnizarea a șapte astfel de dispozitive.
Ironia administrativă este însă evidentă: senzorii de aer vor măsura poluarea, dar fără sistemele de monitorizare a traficului bazate pe Inteligență Artificială, orașul nu va putea analiza de ce crește poluarea și nici nu va putea optimiza fluxurile rutiere pentru a o reduce.
Ce a pierdut (momentan) Timișoara?
Conform documentației oficiale, licitația ratată viza echipamente de ultimă generație care ar fi trebuit să asigure: colectarea datelor în timp real pentru infrastructura digitală STiDS, monitorizarea și analiza AI a transportului public (numărarea pasagerilor), respectiv decizii automatizate în planificarea traficului, conform Blueprint-ului European pentru Orașe Inteligente.
Proiectul miza pe standarde avansate de interoperabilitate (FIWARE și NGSI-LD), menite să conecteze platforma locală data.primariatm.ro cu sistemul OVAK din Szeged, creând un spațiu de date unic în Europa.
Cum stă Timișoara față de alte orașe?
În timp ce Timișoara se luptă cu licitații reluate, alte orașe din România au implementat deja sisteme de tip ITS (Intelligent Transport Systems) care funcționează cu succes:
- Cluj-Napoca: Deține un sistem integrat de prioritizare a transportului public, unde semafoarele „simt” autobuzele și le oferă culoarea verde pentru a reduce timpii de așteptare.
- Brașov: Gestionează peste 100 de intersecții dintr-un centru de comandă modern, folosind analiza video pentru a regla fluxurile auto în timp real.
- Oradea: A implementat soluții de intermodalitate care corelează traficul tramvaielor cu cel auto, oferind informații precise cetățenilor pe panouri digitale sincronizate.
Spre deosebire de acestea, proiectul Timișoarei era și mai ambițios, prin componenta de „Open Data” transfrontalier, însă ratarea achiziției de senzori AI blochează tocmai inovația promisă: transformarea datelor brute în decizii administrative inteligente.
Riscul de eșec transfrontalier
Proiectul STiDS este finanțat prin Programul Europa Digitală și are ca scop crearea unui model replicabil la nivel european.
Dacă Timișoara nu reușește să atribuie rapid contractul pentru monitorizarea mobilității, întreaga bază de date comună cu Szegedul va fi asimetrică. Orașul maghiar va putea gestiona mobilitatea, în timp ce Timișoara va rămâne doar cu date despre poluare, fără a putea identifica și „vindeca” sursa blocajelor din trafic.
Deși în februarie 2025 Primăria promitea că parteneriatul cu Universitatea Politehnica va genera modele predictive pentru reducerea poluării, realitatea din aprilie 2026 arată că cercetătorii nu au datele de trafic necesare. Mai mult, cu doar câteva luni rămase din perioada de implementare de un an și jumătate, Timișoara a cheltuit deja o treime din bugetul de 349.087 euro pe senzori de aer, dar a blocat componenta de mobilitate inteligentă în proceduri de licitație eșuate.
