ASU Politehnica şi Ripensia, între „echipele de tradiţie”. Câte formații din B...

ASU Politehnica şi Ripensia, între „echipele de tradiţie”. Câte formații din B sunt, de fapt, mai vechi decât cele două timișorene

0
DISTRIBUIȚI

Sezonul 2019-20 al eşalonului secund se bucură de multe cluburi cu nume sonore. Atenţia e focusată pe Rapid, „U” Cluj, Petrolul, FC Argeş sau UTA, grupări care se laudă cu dobândirea palmaresului vechilor societăţi. Totuşi, dacă am ţine cont de ultima dată de „restart” a formaţiilor care joacă acum în B, doar şase alte echipe/asociații ar fi mai vechi ca timişorenele ASU Politehnica şi Ripensia.

Atât noul proiect alb-violet, cât şi cel roş-galben, s-au (re)startat în 2012. Dacă cei de la „Ripi” s-au asigurat juridic că pot fi continuatorii clubului istoric născut în 1928 şi dispărut 20 de ani mai târziu, există voci care speră că pe viitor palmaresul vechiei Politehnica va trece la ASU. Altfel, noua echipă a Universităţii Politehnica are deja un istoric aparte, existând de fapt dinainte de 2012. Până la preluarea managementului de către Asociaţia Suporterilor Timişoreni „Druckeria”, amatoarea ASU Poli câştiga an de an ultimul eşalon, Campionatul Municipal, dar refuza să urce mai sus din motive practice, studenţii care jucau de plăcere nu ar fi avut de ce să călătorească sute de kilometri prin judeţ. Asociația actuală are însă rădăcini tocmai în anul 2003, fiind formată pe „golul” lăsat de fuziunea dintre CSU Politehnica şi AEK Bucureşti.

Totuşi, dacă luăm în considerare anul 2012 ca punct de referinţă pentru cele două proiecte timişorene, acestea nu au deloc motive să se simtă inferioare altor nume creditate acum ca branduri „de tradiţie”. Lumina reflectoarelor şi a camerelor TV în special se află evident pe Rapid, „U” Cluj şi Petrolul, cât şi pe UTA, grupări care şi-au dobândit palmaresul istoric, ce-i drept, şi care se bucură de bugete mult superioare şi aşteptări pe măsură. Totuşi, toate aceste cluburi cu nume grele în spate au „puncte de inflexiune” mai noi decât cele de pe Bega. Palmaresul și mărcile istorice fiind însușite pe rând de asociații înființate cu doar câțiva ani în urmă. Mai mult, în județe precum Arad, Cluj ori Constanța s-au găsit și scurtături pentru revenirea rapidă a grupărilor-fanion în eșaloanele superioare.

UTA BD, Academia Rapid şi SCM Pitești

Actuala UTA, deşi se bucură de titulatura de „Campioana Provinciei”, evoluează practic pe locul unei echipe a cărei istorii a început în anul 2013, nicidecum în 1945 – când a luat fiinţă ITA baronului Von Neumann. UTA Bătrâna Doamnă, formată de omul de afaceri Marius Ţucudean, a fost primită direct în Liga a IV-a Arad pe locul echipei secunde a predecesoarei UTA – condusă spre faliment de Adrian Marţean și care a existat concomitent cu noua structură. Deoarece la Arad asociaţia suporterilor a deţinut (în mod inedit) drepturile asupra palmaresului istoric, acest „bun” a fost pur şi simplu transferat la noua asociaţie.

Nici Rapidul de azi nu e de fapt Rapidul din 1923. După disoluţia din 2016 au apărut mai multe formaţii care au contestat dreptul de continuatoare în ligile inferioare. Dintre acestea, AFC Rapid şi Mişcarea Feroviară au avut succes în Liga a V-a, dar misiunea în „D”-ul bucureştean ar fi fost mai dificilă fără iniţiativa Primăriei Sectorului 1. Aceasta a format Academia Rapid, înscrisă în Liga a IV-a pe locul „Mişcării” şi câştigătoare cu CSA Steaua în lupta pentru a ajunge la baraj, ulterior echipa a promovat în C. În acelaşi ani, 2018, în urma unei licitaţii, actuala structură a dobândit palmaresul istoric al FC Rapid.

Un alt studiu de caz (complicat) e şi FC Argeş sau, mai bine zis, Campionii FC Argeş Piteşti, denumirea completă a echipei din Trivale care continuă tradiţia grupării care l-a dat pe regretatul Gicu Dobrin. Falimentată după manevrele lui Cornel Penescu, „originala” alb-violetă a murit în 2013.


Suporterii piteşteni au încercat după modelul fanilor timişoreni să crească din ligile inferioare printr-o nouă asociaţie – FC Argeş 1953, dar proiectul a fost abandonat după ce s-a constatat că clubul nu poate fi sustenabil în Liga a III-a, unde promovase în 2016. Anul următor fanii s-au alăturat proiectului SCM Piteşti, născut în 2011, după ce autorităţile şi-au anunţat intenţia de a cumpăra brandul FC Argeş, deziderat dus la bun sfârşit.

Cât de vechi sunt noile „U”, Petrolul sau Farul?

Continuitate nu au nici foarte mediatizatele „U” Cluj şi Petrolul, echipele cu cele mai moderne stadioane din B. „Şepcile roşii” au sucombat în 2016 sub managementul lui Florian Walter. Noroc că marca istorică a trecut la autorităţi, care aveau să o ataşeze un an mai târziu nou promovatei în C, „ACSF Alb-Negru al Studenților Clujeni”, formaţia refondată cu sprijinul universităţilor din oraş şi, nu în ultimul rând, al suporterilor ardeleni. Această grupare s-a bucurat de un urcuş rapid deoarece a fost înscrisă din prima în Liga a IV-a Cluj.

La fel, Petrolul, prin vechea societate comercială, a abandonat competiţia după falimentul de la finele ediţiei 2015-16. Nu s-a continuat în B, în schimb, asociațiile de suporteri și foștii jucători ai clubului au refondat clubul în Liga a IV-a Prahova. Noua poveste dorită de succes se bucură şi de susţinerea unui sponsor puternic, dar până acum aşteptările fanilor nu sunt îndeplinite şi prin rezultatele din teren.

Farul reprezintă un alt exemplu de „rebranduire”. Tot suporterii sunt cei care au înfiinţat  Suporter Spirit Club Farul Constanța după falimentul din acelaşi an 2016, fatidic pentru multe grupări cu trecut bogat. Noii „marinari” s-au bucurat de asemenea de susţinerea autorităţilor locale şi o scurtătură spre performanţă prin înscrierea directă în eşalonul de top judeţean. Clubul a devenit FC Farul sub noul patron, Ciprian Marica, cel care cumpărase marca iar gruparea nu mai veche de patru ani are acum anul 1920 ca dată „de naştere”.

Prin urmare, dacă am ţine cont de ultimele modificări din acte: asociaţii noi, reînfiinţări, schimbări de nume ori de domiciliu, singurele grupări mai vechi ca ASU Poli şi Ripensia din B sunt CS Mioveni (ex-Dacia), formată în anul 2000, Metaloglobus, echipa fabricii cu acelaşi nume şi care nu a avut timp de aproape un secol pretenţii la fotbal de primele eşaloane, Dunărea Călăraşi – grupare care a avut un nou restart în 2005, Concordia Chiajna (1957), Csikszereda (2010) şi Pandurii Tg. Jiu (1962). Cu precizarea că ultima se luptă din păcate să supravieţuiască.

Echipa             Anul primei înfiinţări / Anul ultimei reorganizări*

UTA                                       – 1945 / 2013

CS Mioveni                           – 2000

FC Rapid                               – 1923 / 2017

Petrolul Ploieşti                     – 1924 / 2016

Turris Tr. Măgurele             – 1965 / 2017

Metaloglobus                        – 1923 / 1956

Campionii FC Argeş            – 1953 / 2017

ASU Politehnica                   – 2003 / 2012

Farul Constanţa                    – 1920 / 2016

SCM Gloria Buzău               – 2017

„U” Cluj                                – 1919 / 2016

Viitorul Pandurii                  – 1998 / 2019

Ripensia                                 – 1928 / 2012

Dunărea Călăraşi                 – 1962 / 2005

Concordia Chiajna               – 1957

AFK Csíkszereda                 – 1904 / 2010

CSM Reşiţa                           – 1926 / 2015

Sportul Snagov                     – 2010 / 2016

Pandurii Tg. Jiu                   – 1962

*Inclusiv schimbarea drastică a denumirii ori domiciliului

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.