Promovarea turistică a unor locuri bănățene care ar putea atrage în viitor cât mai mulți vizitatori și ar putea contribui la dezvoltarea acestora începe să dea roade, multe destinații bănățene care merită vizitate ajungând deja cunoscute pe cele mai îndepărtate meridiane. Și acest lucru se întâmplă în ciuda inerției autorităților, care sunt total dezinteresate de valorificarea minunatelor peisaje și a unei moșteniri culturale care ar merita mult mai mult respect și atenție, căci defrișările nu iartă nici măcar ariile protejate, gunoaiele se întâlnesc la tot pasul iar poluarea cursurilor de apă și a Dunării mai ales, a devenit o problemă de notorietate.
„New York Times” despre pădurile seculare din Banat
Publicația „New York Times”, care a făcut un clasament cu 52 de locuri de vizitat în aces an, a inclus pe listă, la poziția 50, și Carpații Meridionali, supranumiți „Alpii Transilvaniei”. Este nominalizat aici și Parcul Național Domogled-Valea Cernei, menționând că „pentru a experimenta o parte din sălbăticia reală nu este nevoie să mergeți până la capătul Pământului ci vizitați România. Aceste păduri adăpostesc urși, lupi și o floră surprinzătoare”, cu precizarea că „65% din pădurile seculare ale Europei se află în România”.
Autorul articolului este de părere că „niciodată nu a existat un moment mai potrivit pentru a vedea și a celebra aceste păduri având în vedere că, în ciuda eforturilor conservatorilor, inclusiv ale prințului Charles, care le-a numit «o comoară naturală neprețuită», pădurile din România sunt în pericol din cauza exploatărilor ilegale și a hoților de lemne”. Un număr mare de turiști ar putea avea o influență benefică asupra pădurilor, stopând defrișările masive. Tot în România, publicația propune excursii în Munții Făgăraș, iar pasionaților de mașini le este recomandat Transfăgărășanul. Și ziarul german „Die Zeit” vorbește despre zonele împădurite din România, cele mai întinse de pe continent, dar semnalează și defrișările ilegale care au avut loc în ultimii 15 ani, în ciuda reglementărilor existente și a faptului că o mare parte a acestor păduri virgine se află în patrimoniul UNESCO sau în siturile protejate Natura 2000.
Băile Herculane în presa britanică
Printre destinațiile de vacanță propuse de „The Guardian”, se numără și România cu pădurile sale, una din cele mai bune destinații europene în care pot fi văzuți urși și alte mamifere sălbatice, iar într-un clasament al primelor zece destinații de vacanță spa din țările Europei de Est, publicația britanică a nominalizat, pe locul al patrulea, stațiunea Băile Herculane, cunoscută de pe vremea romanilor și îndrăgită de Habsburgi.
Autorul articolului remarcă tratamentele de calitate care se fac aici, la prețuri mult mai mici decât în stațiunile occidentale. În stațiunea închinată lui Hercule, sunt 15 izvoare termale cu proprietăți curative pentru diverse afecțiuni și hoteluri în care sunt aplicate proceduri la cele mai înalte standarde. O creștere a interesului turiștilor ar ajuta-o să redevină una din cele mai frumoase stațiuni de pe continent, o adevărată „perlă a Banatului” așa cum era considerată în ultimele două veacuri, iar clădiri de patrimoniu, de o mare valoare arhitecturală, ar putea să-și recapete strălucirea de odinioară, căci în anii postdecembriști, stațiunea a ajuns în paragină, doar o infimă parte a apelor termale este exploatată în scopuri curative iar pandemia care a pus stăpânire pe întreaga lume a stopat, deocamdată investițiile în turismul balnear.
„Sală de spectacole” pe semeringul bănățean
Și Centrul Turistic din Caransebeș și-a adus contribuția la promovarea orașului și a împrejurimilor sale, făcându-le cunoscute atât în alte zone ale României cât și în țări din întreaga Europă și nu numai. Acest lucru s-a văzut anul trecut, când numărul turiștilor de pe întregul mapamond a fost mult mai mare în împrejurimile orașului cărășean.
Semeringul bănățean, cea mai veche linie ferată montană de pe actualul teritoriu al României, între Oravița și Anina, care străbate un decor de poveste, este ignorată, ca multe altele, de administrația centrală, care nu manifestă nici un interes pentru punerea ei în valoare, astfel încât cele două vagoane care transportă turiștii la sfârșit de săptămână sunt insuficiente pentru a asigura un număr mai mare de vizitatori. Deocamdată, teatrul din Reșița intenționează ca încă din acest an, când restricțiile impuse de pandemie o vor permite, să transforme trenul într-o originală sală de spectacole, și, prin piesele jucate, să atragă un număr cât mai mare de călători, pentru a face acest traseu mai rentabil.
Amenajări la cascada Bigăr
Există promisiuni că, în curând, vor începe și lucrările de reamenajare în zona turistică Bigăr, pentru a facilita accesul la cascadă și a spori siguranța turiștilor, astfel încât, la vară, aceștia să poată vizita faimoasa cădere de apă, deja cunoscută peste hotare, în condiții mult mai bune.
Totodată, se intenționează construirea unor cabane și facilități pentru producătorii locali, ca aceștia să-și poată vinde produsele din gospodărie, dar deocamdată nu există un răspuns proiectul depus la Compania Națională de Investiții, căreia i s-a solicitat să cofinanțeze investiția.
De asemenea, bacul de la Moldova Nouă care traversează Dunărea până la cetatea medievală Golubac de pe malul sârbesc, este intens promovat nu numai în România ci și la târguri turistice internaționale, inițiativa bucurându-se de tot mai mult succes.
Surse foto: wikipedia.org, expressdebanat, acum.tv, dodotravel.ro, facebook.com, coltisorderomania.ro, bunadimineata.ro, radioresita.ro
