Elefsina (Eleusis) este cel de-al doilea oraș european care și-a început, la sfârșitul acestei săptămâni, programul oficial al capitalei europene a culturii, titlu pe care îl deține în acest an alături de Veszprem și Timișoara.
Misterele eleusine
Faima orașului, aflat nu departe de Atena, datează din antichitate, când era cunoscut pentru misterele din Eleusis prin care erau celebrate Demetra, zeița holdelor și a recoltelor în mitologia greacă, și fiica acesteia, Persefona. Legenda spune că Persefona a fost răpită de Hades iar mama ei, mânioasă din cale-afară, a pustiit toate roadele pământului din acel an. A pornit în căutarea fiicei sale, deghizată într-o bătrână și într-o seară a găsit adăpost în coliba unor oameni sărmani, cărora le-a vindecat copilul bolnav, căruia i-a dăruit plugul și l-a învățat să are ogorul. Reluându-și înfățișarea de zeiță, le-a arătat o colină pe care să construiască un templu, unde avea să-i inițieze în taine care aveau să se numească misterele eleusine. Hades a fost înduplecat ca Persefona să stea alături de mama ei de primăvara până toamna, urmând să locuiască doar în lunile de iarnă alături de Hades, stăpânul regatului subpământean al Infernului. De îndată, pământurile au înverzit și au rodit, oamenii au avut parte de recolte îmbelșugate iar în temple s-au adus jertfe zeiței.
Serbările din Eleusis, celebrate încă din secolul al VII-lea î. Ch., aveau loc de două ori pe an, în semn de recunoștință pentru recoltele obținute prin bunăvoința zeițelor care simbolizau fertilitatea și pentru a celebra natura, văzută ca o forță creatoare. Serbările presupuneau inițierea și purificarea celor care luau parte la ele, sacrificii și procesiuni care simbolizau legenda celor două zeițe, inițierile în misterele ciclului vieții și al morții, și ofrande aduse zeițelor. Filosoful Platon, istoricul Plutarh și mai mulți împărați romani s-au numărat printre cei care au participat la misterele din Eleusis, până când acestea au fost interzise de împăratul Teodosiu, în anul 328 d.Ch. Eleusis este și locul în care s-a născut dramaturgul grec Eschil, unul din autorii tragediilor antice, alături de Sofocle și Euripide.
De la orașul legendelor la problemele actuale
Capitala culturală din Grecia, devenită în secolul al XIX-lea un oraș industrial, a ajuns o localitate destul de neglijată, dar după obținerea titlului de capitală culturală a reușit să renoveze multe clădiri și să își pună în valoare patrimoniul, a amenajat într-o veche moară renovată un nou muzeu arheologic, iar alte foste clădiri industriale au dobândit, la rândul lor, o destinație culturală.
Elefsina are programate în programul cultural nu mai puțin de 465 de evenimente – concerte, spectacole, filme, expoziții – la care vor lua parte sute de artiști din 30 de țări.
Încă de la deschidere, gazdele și-au întâmpinat vizitatorii cu ceea ce a făcut întreaga țară faimoasă: oferta turistică, chiar dacă nu seamănă cu cea a locurilor consacrate pentru vacanțe, istoria fascinantă, cu legendele ei, și nu în ultimul rând, atât de apreciata ospitalitate grecească. Reperele proiectului cultural sunt oamenii și societatea, mediul și munca. Prima expoziție este dedicată actriței Melina Mercouri, care a intrat ulterior în politică, și în calitate de ministru al Culturii a lansat prima capitală europeană a culturii în 1985, la Atena. Festivitatea de deschidere, care a avut loc pe malul mării, a fost marcată de un spectacol care a avut drept temă misterele eleusine, aducând în fața celor prezenți antichitatea care a adus faima localității.
Surse foto: rfi.ro, wikipedia.org
