Edilul-șef Nicolae Robu a primit, în ultima vreme, probabil cele mai multe scrisori deschise pe care le poate primit un primar. Toate, ca urmare a declarațiilor sale publice și a exprimărilor cel puțin nefericite, dacă nu iresponsabile. După artiști, supărați că primarul a mărit chiriile spațiilor expoziționale, sau după peisagiști, nemulțumiți de palmierii deveniți deja celebri, și persoanele cu dizabilități au decis să ia poziție împotriva declarațiilor lui Robu. Expresia „reduşi mintal” pe care primarul Timişoarei a făcut-o la adresa celor nemulţumiţi că s-a închis circulaţia la Podul Michelangelo i-a determinat pe reprezentanţii Grupului Ceva de Spus să ia atitudine. Timişorenii cu dizabilităţi sunt revoltaţi de retorica pe care o foloseşte primarul Robu şi în acest sens i-au trimis o scrisoare deschisă emoţionantă în care îi atrag atenţia asupra obstacolelor pe care trebuie să le depăşească persoanele cu dizabilităţi zi de zi, din cauza prejudecăţilor oamenilor, şi asupra eforturilor uriaşe pe care le depun ca să ducă o viaţă normală.
„Scrisoare deschisă
Stimate Domnule Primar Nicolae Robu
Grupul Ceva de Spus își exprimă dezacordul privind retorica folosită în privința persoanelor care vă critică pentru lucrările de la podul Michelangelo. Zi de zi auzim pe străzi, în autobuze chiar și în emisiuni TV oameni de toate vârstele folosind în mod peiorativ termeni precum handicapat, oligofren, retardat. Cu regret constatăm că acestui șir se adaugă și expresia ”reduși mintal”, folosit de dvs. la adresa celor care nu înțeleg de ce s-a închis circulația la podul Michelangelo.
– Elisabeta 23 de ani a trăit în instituții rezidențiale pentru persoane cu dizabilități intelectuale confruntându-se zilnic cu abuzuri, bătăi și condiții de viață inumane. Acum trăiește independent și este angajată.
– Raluca este utilizatoare de scaun rulant, părinții ei luptându-se nu doar cu sistemul educațional pentru a urma educația de masă, ci și cu atitudinea oamenilor din jur care în cel mai bun caz îi ofereau 5 lei pentru un covrig.
Săptămâna trecută a avut festivitatea de absolvire la Universitatea de Vest.
– Cosmin a fost 8 luni în comă, este un tânăr cu dizabilități fizice care nu își poate controla mișcările. Pe lângă faptul că toată lumea îl trimitea la școli speciale, se confrunta și cu batjocura celor din jur, fiind făcut de nenumărate ori bețiv din cauza mișcărilor necontrolate. Acum este masterand la Universitatea de Vest, Facultatea de Asistență Socială.
– Geanina, utilizatoare de scaun rulant, pe toată durata studiilor a trebuit să urce treptele Facultății de Arte până la etajul trei, fiind sprijinită de mama ei, deoarece clădirea nu era accesibilă. Datorită voinței ei, acum este creatoare de modă și mămica unui copil minunat de 8 luni.
Persoanele acestea sunt doar câteva exemple de succes, însă suntem mult mai mulți.
Stimate Domnule Primar, handicapații, oligofrenii, retardații și redușii mintali noi suntem, cei care zi de zi ne confruntăm cu obstacolele pe care ni le aduce societatea în care trăim. Cei care zi de zi trebuie să depășim jignirile, prejudecățile oamenilor și instituțiilor. Cei care trebuie să depunem eforturi uriașe și să luptăm pentru a avea o viață obișnuită: să mergem la o școală de masă, să avem un loc de muncă, să ne întemeiem o familie.
Stimate Domnule Primar, nu ne înțelegeți geșit, noi nu vrem milă și nici caritate. Noi vrem respect pentru ceea ce putem face. Vrem respect inclusiv de la Primarul Municipiului, primarul nostru, iar noi respectuos vă rugăm să nu preluați retorica politică cu care ne-am obișnuit de-a lungul anilor. Vă rugăm respectuos nu folosiți în sens peiorativ expresiile mai sus enumerate pentru că astfel ne jigniți și desconsiderați pe noi, persoanele cu dizabilități.
Stimate Domnule Primar, noi considerăm că suntem oameni valoroși, care pot contribui la dezvoltarea orașului. Ne-am bucura dacă ați dori să ne cunoașteți și să vă convingeți că persoanele cu dizabilități pot fi de folos comunității Timișorene”.
Grupul Ceva de Spus a luat fiinţă la Timişoara în anul 2010 şi urmăreşte să atragă atenţia asupra provocărilor cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi. Grupul este format din autoreprezentanţi, adică doar din persoane cu dizabilităţi care îşi comunică opinia şi îşi solicită drepturile la comunitate”.
Si eu imi doresc borduri aliniate corect la orice trecere mai ales pentru cei care se folosesc de un scun cu rotile pentru a se deplasa prin acest oras european. Biciclistii trec mai usor bordurile actuale, dar multe dintre ele sunt pentru cei in scaune rulante un obstacol mai mult decat evident! Mi-e rusine si mi-e scarba!
nu exista cladire vechea sau chiar noua fara scari. cum naiba cladirile noi nu pot sa fie proiectate sa nu aiba scari, sa fie la nivelul strazii. de exemplu cind te uiti la biblioteca politehenicii, te apuci cu miinile de cap: parterul este la nivelul etajului 1, si o persoana sanatoasa o sa oboseasca pina o sa urce scarile ca sa ajunga la intare.