Un accident rutier soldat cu rănirea a două persoane a avut loc pe Calea Martirilor din Timișoara, după ce un șofer a pierdut controlul volanului și a intrat în plin într-un stâlp de semafor.
Evenimentul s-a produs în momentul în care un bărbat, în vârstă de 44 de ani, care circula pe Calea Martirilor, a părăsit partea carosabilă la intersecția cu strada Ioan Stanciu. Autoturismul s-a oprit într-un stâlp de susținere a semaforului destinat pietonilor, impactul fiind suficient de puternic pentru a provoca victime.
În urma coliziunii, atât conducătorul auto, cât și o femeie de 51 de ani, pasageră în autoturism, au avut nevoie de îngrijiri medicale. Polițiștii sosiți la fața locului l-au testat pe șofer cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ, ceea ce indică faptul că bărbatul nu consumase băuturi alcoolice înainte de a urca la volan.
Oamenii legii au deschis un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă. Cercetările continuă pentru a se stabili cauzele exacte care au dus la părăsirea drumului și producerea accidentului.
Un conflict spontan a provocat agitație astăzi, în jurul orei 16:15, într-un restaurant situat într-un complex comercial de pe strada Divizia 9 Cavalerie din Timișoara. Incidentul a fost semnalat prin 112 de către un angajat, care a solicitat intervenția autorităților pentru a aplana un scandal izbucnit între mai mulți clienți.
La fața locului s-au deplasat rapid polițiștii Secției 5 Urbane, împreună cu un echipaj de jandarmi. Forțele de ordine au identificat șase persoane care s-ar fi îmbrâncit și agresat reciproc în urma unor neînțelegeri de moment. Deși situația a fost tensionată, intervenția medicilor de la SMURD a stabilit că nicio persoană nu a suferit răni grave care să necesite transportul la spital.
Toți cei implicați în altercație au fost conduși la sediul poliției pentru audieri și identificare. În urma incidentului, autoritățile au deschis un dosar penal pentru infracțiunile de lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice. Polițiștii continuă acum cercetările pentru a stabili cu exactitate ce a declanșat conflictul și pentru a lua măsurile legale care se impun.
Temperaturile vor scădea zilele următoare și vor crește în primele zile din 2026, se arată în prognoza pentru următoarele două săptămâni, publicată luni de ANM.
Banat
Până în ultima zi din an, valorile termice diurne vor avea o tendință de scădere de la o medie de 3 grade Celsius, spre 0 grade. Ulterior, până în data de 4 ianuarie, maximele termice vor fi în creștere până la o medie de 9 grade, apoi până la finalul intervalului de anticipație acestea vor scădea din nou spre medii de 3…4 grade. Valorile nocturne, până spre finalul primei săptămâni, nu vor avea variații semnificative, iar media acestora se va situa în jurul a -4 grade. În intervalul 3-6 ianuarie, media minimelor va fi mai ridicată, până în jurul a 1 grad. După acest interval, valorile termice vor fi din nou în scădere, spre -2 grade.
Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi în creștere în zilele de 31 decembrie 2025 și 1 ianuarie 2026, dar mai ales după data de 3 ianuarie 2026.
Crișana
Până în data de 31 decembrie, valorile termice diurne vor avea o tendință de scădere de la o medie de 1 grad, spre -1 grad. Până în data de 4 ianuarie, maximele termice vor fi în creștere până la o medie de 8 grade, apoi până la finalul intervalului de anticipație acestea vor scădea din nou spre medii de 2…3 grade. Valorile termice nocturne, până spre finalul primei săptămâni, nu vor avea variații semnificative, iar media acestora se va situa în jurul a -5 grade. În intervalul 3-6 ianuarie, media minimelor va fi mai ridicată, până în jurul a 1 grad. După acest interval, valorile vor fi din nou în scădere, spre -2 grade.
Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi în creștere în zilele de 31 decembrie 2025 și 1 ianuarie 2026, dar mai ales după data de 3 ianuarie 2026.
Transilvania
În prima săptămână din interval vor fi alternanțe termice semnificative. Până în ultima zi din an, valorile diurne vor scădea spre o medie de -3 grade, apoi vor crește până la 5…6 grade. În a doua jumătate a intervalului, valorile termice maxime vor fi în scădere treptată spre medii de 2…3 grade. Valorile termice nocturne, până spre finalul primei săptămâni, nu vor avea variații importante, iar media acestora se va situa în jurul a -7 grade. În intervalul 3-6 ianuarie, media minimelor va fi cea mai ridicată din interval, până în jurul a -2 grade. După acestă perioadă, valorile termice vor fi din nou în scădere ușoară, spre -4 grade.
Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi în creștere în zilele de 31 decembrie 2025 și 1 ianuarie 2026, dar mai ales după data de 3 ianuarie 2026.
Maramureș
Până în prima zi a anului 2026, valorile termice vor avea o tendință de scădere; media maximelor va ajunge la -2 grade, iar a minimelor la -5 grade. Apoi, până în jurul datei de 4 ianuarie, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va ajunge la 5…6 grade, iar a celor nocturne în jurul a -1 grad. În a doua jumătate a intervalului, valorile termice maxime vor fi în scădere treptată spre medii de 2 grade, iar cele minime spre -3 grade.
Vor fi precipitații pe aproape tot parcursul intervalului, cu probabilitate mai mare după data de 3 ianuarie.
Moldova
Până în data de 1 ianuarie 2026, valorile termice vor avea o tendință de scădere; media maximelor va ajunge la -1 grad, iar a minimelor la -6 grade. Apoi, până în jurul datei de 4 ianuarie, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va ajunge la 7…8 grade, iar a celor nocturne în jurul a -1 grad. În a doua săptămână din interval, valorile termice maxime vor fi în scădere treptată spre medii de 2 grade, iar cele minime spre -3 grade.
Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi în creștere, cu precădere după data de 6 ianuarie.
Dobrogea
Până în prima zi a anului 2026, temperatura aerului va marca o scădere, astfel că media maximelor va ajunge la 2 grade, iar a minimelor la -5 grade. Ulterior, până în jurul datei de 5 ianuarie, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va ajunge la 11 grade, iar a celor nocturne în jurul a 4 grade. În a doua săptămână din interval, valorile termice maxime vor fi în scădere treptată spre medii de 6 grade, iar cele minime spre 1 grad.
Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi în creștere după data de 6 ianuarie.
Muntenia
Până la mijlocul primei săptămâni din interval, valorile termice vor avea o tendință de scădere; media maximelor va ajunge la 2 grade, iar a minimelor în jurul a -6 grade. Ulterior, până în jurul datei de 4 ianuarie, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va ajunge la 9…10 grade, iar a celor nocturne în jurul a 0 grade. În a doua săptămână din interval, valorile termice maxime vor fi în scădere treptată spre medii de 5 grade, iar cele minime spre -2 grade.
Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi în creștere semnificativă după data de 6 ianuarie.
Oltenia
Până în ultima zi din an, valorile termice vor avea o tendință de scădere; media maximelor va ajunge la 0 grade, iar a minimelor, mai ales la începutul anului 2026, în jurul a -6 grade. Ulterior, până în jurul datei de 5 ianuarie, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va ajunge la 7…8 grade, iar a celor nocturne în jurul a -1 grad. În a doua săptămână din interval, vremea se va răci treptat, valorile termice maxime vor fi în scădere treptată spre o medie de 4 grade, iar cele minime spre -3 grade.
Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi în creștere după data de 3 ianuarie.
La munte
Până în ultima zi din an, valorile termice vor avea o tendință de scădere; media maximelor va ajunge la -12 grade, iar a minimelor, mai ales la începutul anului 2026, în jurul a -14 grade. Ulterior, până în jurul datei de 5 ianuarie, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va ajunge la 0…1 grad, iar a celor nocturne în jurul a -4 grade. În a doua săptămână din interval, vremea se va răci treptat, valorile termice maxime vor fi în scădere spre o medie de -3 grade, iar cele minime spre -7 grade.
Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi ridicată pe aproape tot parcursul intervalului.
În sud-vestul României, în județul Caraș-Severin, există un sistem hidroenergetic complex care alimentează Reșița și împrejurimile cu energie electrică. Amenajarea hidrotehnică din bazinul superior al râului Bârzava cuprinde cinci centrale hidro – Grebla, Breazova 1 și 2, Crăinicel 1 și 2 – cu o putere instalată totală de 22 MW, precum și o rețea extinsă de baraje, tunele, apeducte și canale. Multe dintre construcțiile hidrotehnice datează de la începutul secolului XX și sunt considerate monumente istorice de importanță națională. În ultimii ani, întregul sistem a fost modernizat: amenajările au fost retehnologizate complet în 2013 și dotate cu echipamente moderne și soluții de control avansate, pentru a asigura o producție de energie durabilă la standarde înalte.
Patrimoniu natural și cultural
Barajele, canalele și centralele din Caraș-Severin se află într-un cadru natural deosebit, pe teritoriul localităților Reșița, Văliug, Brebu Nou si Teregova dominat de muntele Semenic și sunt parte a patrimoniului regiunii. O parte însemnată a suprafeței amenajării este inclusă în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului și în situri protejate Natura 2000 (ROSPA 0086 și ROSCI 0226).
Grebla
Din punct de vedere istoric, zona a fost amenajată de austrieci în secolele XVIII–XIX, iar rezultatul acelor lucrări se vede și azi; pe Lista Monumentelor Istorice figurează clădirile centralelor hidro de la Grebla și Breazova 1, împreună cu rețeaua de tunele, canale, apeducte, poduri și castelul de apă aferent sistemului de captare. Construcțiile vechi de peste un secol sunt atent conservate, ansamblul hidroelectric Grebla (1903) și barajul Văliug (1909) fiind clasificate ca monumente istorice.
Grebla
Hidrocentrale cu tradiție
Sistemul Hidroenergetic din Caraș-Severin este alcătuit din cinci microhidrocentrale, însumând o putere totală de 22 MW. Prima pe listă este CHE Grebla, situată în cartierul Lend din Reșița. Clădirea sa de patrimoniu, ridicată în 1903, a fost pusă în funcțiune în 1904 împreună cu sistemul de aducțiune (bazin de încărcare, conducte forțate și canal de fugă), inițial pentru exploatările miniere locale și Uzinele Reșița. Grebla este una dintre cele mai vechi hidrocentrale din țară și prima destinată consumului civil, iar aici se află dispeceratul central care coordonează întregul sistem. În 2024, pe suprafața lacului s-a inaugurat și un parc fotovoltaic plutitor unic în țară, cu 1.820 de panouri de 550 W fiecare (capacitate totală de aproximativ 1 MW), care acoperă parțial consumul de energie propriu al amenajării.
În aval de barajul Gozna și de satul Văliug se află CHE Breazova 1, operațională din 1916 într-un edificiu ce datează de la începutul anilor 1900. Inițial proiectată pentru minerit și apoi pentru alimentare locală, Breazova 1 funcționează neîntrerupt de peste un secol.
Breazova
Tot în aval, în 2024 a intrat în funcțiune CHE Breazova 2, o centrală de mică putere (367 kW) destinată exclusiv consumului propriu al amenajării.
Breazova
Despre CHE Crăinicel 1 și 2 merită spus că au fost realizate în două etape, prima datând de la jumătatea secolului XX, și are 4,16 MW instalați. În 1997 i s-a adăugat Crăinicel 2, de 9,2 MW, fiind până în prezent cea mai mare capacitate din întregul sistem local.
Crăinicel
Astfel, actualul sistem hidroenergetic cuprinde cinci centrale de capacități diferite, de la unități istorice de câteva sute de kW, la centrale hidro moderne și un parc fotovoltaic plutitor unic în țară.
Sistemul hidroenergetic include patru baraje: Văliug, Gozna, Timiș Trei Ape și Secu. Fiecare baraj este supravegheat în permanență de personal tehnic. Cel mai vechi este Barajul Văliug (construit în perioada 1907–1909), realizat din piatră și clasificat drept monument istoric. Timp îndelungat el a alimentat centrala Grebla (azi și Breazova 2), deși are volum și adâncime reduse comparativ cu celelalte lacuri.
Gozna
BarajulGozna este cel mai extins, cu un volum de peste 10 milioane de metri cubi și structură din anrocamente căptușite cu o manta metalică din oțel in partea din amonte. El alimentează centrala Crăinicel 1 și atrage totodată turiști pentru liniștea și peisajul său montan, fiind aflat la poalele muntelui, în apropierea Parcului Național Semenic.
Barajul Timiș Trei Ape (1976) este un lac antropic, cu ecran de anrocamente și miez de argilă, desfășurat pe 53 ha la altitudinea de 837m și servește simultan alimentării cu apă potabilă, cât și pentru producerea de energie. Apa pompată ajunge în camera de încărcare de la castelul de apă Semenic, de unde este direcționată spre CHE Crăinicel 2. Numele lacului artificial e dat de faptul că e format din trei afluenți – râurile Semenic, Grădiște și Brebu. Volumul de apă atinge 4 mil. de metri cubi.
Barajul Secu, primul baraj din beton cu contraforți din România, nu este exploatat pentru energie, dar joacă un rol la fel de important fiind priza de apă care alimentează cu apă potabilă rezidențială orașul Reșița.
Lacurile de acumulare sunt construite în scop industrial. Canalele, tunelele și apeductele – construite în perioada 1901–1904 – numai între Reșița și Văliug se întind pe o distanță de peste 13 km, păstrând amenajarea inițială: 4,6 km sunt tunele în stâncă naturală, iar aproximativ 700 de metri sunt viaducte metalice. Construcțiile sunt bazate pe tehnologia epocii, cu înclinație de un grad și curbe care dirijează fluxul apei. Acestea sunt supuse periodic lucrărilor de mentenanță după standarde moderne și se intervine rapid în caz de avarii. Amenajarea dispune și de 26 km de drum pavat cu piatră, parte a moștenirii austriece (secolele XVIII–XIX).
Tehnologie și operare
Centrala Grebla găzduiește dispeceratul central al întregului sistem, operat 24/7 de dispeceri care cunosc în detaliu atât partea electrică, precum și particularitățile hidroamenajării. Aceștia supraveghează și reglează în timp real debitele de apă pentru a asigura producția optimă. Modernizarea începută în 2013 a adus turbine Francis și Pelton noi în punctele de producție, menținând însă conductele nituite din epocă, aflate încă în stare excelentă.
Încă din 2013, intrarea în CHE Grebla găzduiește un mic muzeu tehnic care păstrează intacte fragmente din istoria locației: o veche turbină Pelton, precum și alte piese din ansamblul inițial, un vagonet folosit odinioară pentru transportul materialelor de construcție destinate intervențiilor la canale. Hidrocentralele din Banatul Montan funcționează astăzi cu echipamente de ultimă generație, dar în clădiri de patrimoniu, într-un ansamblu care leagă tradiția industrială a regiunii de nevoile energetice moderne. Energia produsă aici are și un rol vital în comunitate: satul Brebu Nou și comuna Gărâna sunt alimentate cu această energie „verde” locală, iar patrimoniul natural și cultural al zonei continuă să fie menținut în cea mai bună condiție pentru generațiile viitoare.
Primăria Timișoara a anunțat astăzi modificările privind taxele și impozitele locale care vor intra în vigoare în anul 2026, în urma aprobării proiectului de hotărâre de către consiliul local. Decizia a fost adoptată fără dezbateri și are la bază noile prevederi legale naționale introduse prin Ordonanța de Urgență privind măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice.
Noile reglementări modifică substanțial modul de calcul al impozitelor, prin creșterea valorii de referință pe metru pătrat și eliminarea coeficienților și reducerilor aplicate anterior, inclusiv cele legate de vechimea clădirilor.
Cele mai mari majorări vor fi resimțite de proprietarii de apartamente. Potrivit calculelor municipalității, în unele cazuri impozitele vor crește de până la patru ori față de anul 2025. De exemplu, pentru un apartament cu două camere, de 50 de metri pătrați, situat în zona B, impozitul anual va crește de la 119 lei la 447 lei. Un apartament cu o cameră, de 23 de metri pătrați, în zona A, va avea un impozit mai mare cu aproximativ 150 de lei, iar pentru un apartament cu trei camere, de 65 de metri pătrați, în zona C, majorarea va fi de circa 410 lei.
Deși, teoretic, creșterea valorii de calcul este estimată la aproximativ 79%, impactul final este mai mare din cauza eliminării reducerilor pentru vechimea imobilelor, care puteau ajunge până la 50%, precum și a unor scutiri fiscale existente până acum.
Noile prevederi afectează și regimul scutirilor fiscale. Viceprimarul Paula Romocean a declarat că acestea nu mai pot fi acordate automat și vor fi stabilite pe baza unor criterii clare. În acest sens, Consiliul Local Timișoara va organiza o ședință de îndată în data de 31 decembrie, de la ora 10, pentru a aproba cadrul legal privind acordarea scutirilor.
Măsurile vizează atât ONG-urile care prestează servicii sociale, cât și proprietarii care investesc în reabilitarea clădirilor istorice. Un caz semnalat de municipalitate este cel al Fundației „Pentru Voi”, care, în lipsa unei scutiri, ar fi avut un impozit anual estimat la aproximativ 60.000 de lei.
Modificări apar și în cazul taxelor pentru mijloacele de transport. Noul sistem de calcul ia în considerare atât capacitatea cilindrică, cât și norma de poluare. Astfel, pentru un autoturism de 1.598 cmc, impozitul va fi de aproximativ 230 de lei pentru normele Euro 0–3 și de 200 de lei pentru Euro 6, față de 143 de lei în prezent. Pentru un autovehicul de 3.100 cmc, impozitul scade comparativ cu anul 2025, ajungând la 7.600 de lei pentru Euro 0–3 și 6.900 de lei pentru Euro 6.
Vehiculele electrice, anterior scutite de impozit, vor fi taxate cu 40 de lei pe an, iar autoturismele hibride cu emisii peste 50 g CO₂/km vor avea un impozit de aproximativ 200 de lei anual.
Bonificația de 10% pentru plata integrală a impozitelor până la 31 martie 2026 se menține pentru persoanele fizice și juridice. În cazul clădirilor rezidențiale deținute de persoane juridice, regimul actual de impozitare rămâne neschimbat până în 2027.
Pentru clădirile nerezidențiale, consiliul local a aprobat reducerea cotei adiționale de la 31% la 16%, ceea ce duce la o cotă finală de impozitare de 1,5%, față de 1,7% în 2025. Astfel, pentru o clădire cu o valoare impozabilă de aproximativ 29 de milioane de lei, impozitul va scădea de la circa 490.000 de lei la aproximativ 433.000 de lei.
Autoritățile locale afirmă că vor continua să sprijine reabilitarea clădirilor istorice și activitatea ONG-urilor prin scutiri acordate pe baza unor analize cost-beneficiu, urmând ca criteriile finale să fie stabilite până la finalul anului.
Amatorii de muzică rock din țara noastră au parte de o veste extraordinară: formația timișoreană Ultimatum revine în fața publicului, după 30 de ani! Turneul autohton va avea loc în perioada 23 ianuarie – 30 ianuarie 2026 și va include recitaluri la București, Constanța, Arad și Timișoara, oprirea din orașul nostru fiind programată în 30 ianuarie de la ora 19, la Casa Tineretului.
„Emoțiile de a cânta din nou pentru voi sunt de nedescris. Ne întoarcem la rădăcini după mulți ani și suntem încântați să împărțim această experiență unică, pe scenă alături de timișorenii de la Haos și Imund, iar dincolo de scenă cu toți adevărații din Timișoara! Lansarea albumului remasterizat Among Potențial States de către Loud Rage Music în 2024, care a primit numeroase recenzii pozitive din întreaga lume, a jucat un rol important în decizia noastră de a ne reuni și de a interpreta live întregul album, pentru fanii noștri vechi și noi, susținători și entuziaști ai muzicii metal„ , spun membrii formației.
Cu doi ani în urmă casa de discuri Loud Rage Music a lansat varianta remasterizată a discului „Among Potential States”. Albumul formației alcătuite din Ramon Radosav (bass), Ovidiu „Uțu” Salistean (percuție), Cristian „Pisu” Șipoș (chitară) și Cornel Muntean (voce) este considerat de către specialiști drept primul disc death metal lansat în România și a apărut inițial în 1996. Această nouă lansare este o reeditare a materialului din 1996, cu un sunet remasterizat pentru a îmbunătăți vocea și dinamica generală. Membrii Ultimatum, care au păstrat legătura și după desființarea din 1996 a trupei, au ales ca pentru acest proiect să nu reînregistreze întregul material, ci să rămână cu acel sunet bine gândit pentru filonul erei metal a anilor ’90, pentru autenticitate și originalitate. Membrii formației Ultimatum au anunțat că în locul lui Cornel Munteanu – care s-a retras din formație – va fi prezent Brad Kensinger de la Kevorkian pentru a interpreta vocalul pieselor Ultimatum, alături de rolul de chitarist secund pentru acest turneu.
Biletele pentru concertul din Timișoara al formației Ultimatum se găsesc aici.
Evenimentul este susținut de Fundația Județeană pentru Tineret Timiș – FITT în cadrul programului cultural Time to Rock.
Forțele de ordine din Timiș, la datorie în perioada Crăciunului. Peste 1.000 de misiuni și sute de sancțiuni aplicateÎn perioada 24-28 decembrie, autoritățile din județul Timiș au desfășurat numeroase acțiuni pentru asigurarea ordinii și siguranței publice, în contextul sărbătorilor de Crăciun și al creșterii fluxului de persoane în zonele aglomerate.
Jandarmeria Timiș
Gruparea de Jandarmi Mobilă „Glad Voievod” a mobilizat 241 de efective pentru misiuni independente și în cooperare cu alte structuri MAI. Jandarmii au intervenit la 12 apeluri prin 112 și au aplicat 30 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 2.400 lei. De asemenea, a fost constatată o infracțiune cu doi autori.Inspectoratul de Jandarmi Județean „General Moise Groza” a desfășurat 98 de misiuni cu 468 de jandarmi, verificând 160 de persoane și aplicând nouă sancțiuni (trei amenzi și șase avertismente). A fost constatată o infracțiune în Lovrin pentru comercializarea de produse contrafăcute.
Poliția Timiș
Polițiștii au acționat zilnic, împreună cu alte instituții, pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale, intervenind la 186 de evenimente, dintre care 159 sesizate prin 112. În această perioadă, au fost aplicate 293 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 150.000 lei, și constatate 44 de infracțiuni, cu 22 de autori prinși în flagrant.
În domeniul rutier, au fost testați 412 conducători auto cu alcooltest și cinci cu drugtest, fiind constatate șapte infracțiuni la regimul circulației. Un caz semnificativ: la 27 decembrie, polițiștii au depistat 2.447 de materiale pirotehnice ilegale la un șofer de 64 de ani, care a fost sancționat contravențional.
Salvatori și pompieri ISU Timiș
Echipele SMURD și ISU Timiș au gestionat peste 290 de situații de urgență, inclusiv 262 misiuni medicale, 12 incendii, cinci accidente rutiere și intervenții pentru scurgeri de gaz sau protecția comunității. Dintre incendiile înregistrate, opt au afectat locuințe, inclusiv încăperi, acoperișuri și anexe.
Poliția de Frontieră
În perioada 24-28 decembrie, aproximativ 55.800 de persoane și peste 16.200 de mijloace de transport au tranzitat punctele de frontieră din județ. Au fost efectuate peste 1.070 de verificări cu aplicația eDAC, fiind constatate 32 de fapte ilegale (șapte infracțiuni și 25 contravenții), cu amenzi în valoare de peste 13.460 lei. De asemenea, nu s-a permis intrarea în țară a doi cetățeni străini și ieșirea a doi cetățeni români, din motive legale.
Autoritățile reamintesc cetățenilor că sprijinul poate fi solicitat prin apelarea numărului de urgență 112 sau prin echipajele din teren și mulțumesc celor care au respectat recomandările legale, contribuind astfel la un climat de ordine și siguranță în județul Timiș în perioada sărbătorilor.
Programul RO Bike Valley 2026, care promovează mersul pe bicicletă, sportul și sănătatea în rândul copiilor și tinerilor, a anunțat proiectele câștigătoare din vestul țării, care au fost adjudecate de zece organizații, opt școli și un grup de inițiativă.
Din cele 19 proiecte declarate câștigătoare, zece sunt județul Caraș-Severin, câte patru în județele Arad și Timiș și unul în Hunedoara. Proiectele selectate în județul Caraș-Severin sunt următoarele: Asociația Youth in Action România – „Pedalează cu noi pe Valea Bistrei“; Școala Gimnazială „Aurel Peia“ Ezeriș – „Pedalăm spre Viitor“; Școala Gimnazială Zăvoi – „Măru Bike“; Școala Gimnazială Nr. 3 Oțelu Roșu – „Școala 3 Bike Oțelu Roșu“; Colegiul Național „Mircea Eliade“ Reșița – „Eliade – Generația în Mișcare“; Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița – „Sănătate pe două roți“; Școala Gimnazială Nr. 1 Bocșa – „Școala 1 Bocșa Bike Valley“; Grădinița PP „Semenic“ Reșița – „Semenic Bike Reșița“; Școala Gimnazială Goruia – „Copilărie pe două roți“ Grupul de Inițiativă Bibliocicleta Reșița – „Bibliocicleta Reșița“.
Printre câștigători se mai numără asociațiile Sebiș Bike Team Arad – „Cupa Orașului Sebiș. Cursa micilor campioni”; Sport Competition-CTA Team Arad – „Frumușeni MTB Trophy 2026”; A13 Arad – „Bike ʹn Fun Race 2026”; Asociația Incorden Arad – Insula Bicicletelor”, Asociația Velo Brad Hunedoara – cu proiectul 1Velo Brad in Motion” și patru asociații din Timiș – „Colț de Banat – „Stories on Wheels. Communities in motion”, Casa „Buna Mică” – „BiciAventura la sat”, Pedallez Timișoara – „2026 Anul bicicletei la Timișoara/Bike Kitchen: Repair & Share” și Asociația One Source – „Dositej Race”.
Primăria Timișoara a anunțat începutul unei reabilitări complete a Colegiului Tehnic „Henri Coandă”, prima de la inaugurarea școlii în 1965. Lucrările vizează modernizarea întregului campus, inclusiv liceul, internatul, sala de sport, cantina și atelierele.
În 2025, municipalitatea a schimbat mobilierul vechi în 1.300 de clase, iar laboratoarele de IT au fost dotate cu echipamente moderne. Pentru 2026 sunt planificate modernizări suplimentare ale laboratoarelor de științe, cabinetelor școlare și cabinetelor psihopedagogice.
Costul total al investiției este de 30 de milioane de lei, finanțat parțial din bugetul local și din fonduri europene. Primarul Dominic Fritz a declarat că educația rămâne o prioritate pentru oraș și în anul următor. Vă reamintim că, lucrările au început în luna august, când Primăria Timișoara anunța că va investi 29,5 milioane de lei în modernizarea campusului. De asemenea, în luna octombrie, lucrările la izolarea fațadei ajunseseră la 70%.
La sfârșitul săptămânii trecute, în cadrul manifestărilor organizate la Târgul de Crăciun care se desfășoară în centrul orașului Timișoara, o serie de artiști timișoreni au demonstrat că muzica locală este cât se poate de apreciată. Vineri seara, pe scenă au evoluat Corul Centrului Cultural din Kikinda, Demian Zoran și artiștii timișoreni Lia Burg și Ana Kui & Band.
Sâmbătă seara aplauzele spectatorilor au mers către Beni Mihai, Antonia Rădulescu, Ana-Maria Moldovan, Rania Petricescu, Raul Nica, Epicenter, Andreea Vlas & Dragoș Moldovan, Trupa Momento și Sandro Machado. Cu această ocazie, spectatorii au avut parte și de melodia „Lover Boy” a tinerei Ana Maria Moldovan, care în acest an s-a calificat în finala concursului de creație al festivalului național de muzică ușoară Mamaia.
Duminică seara lista artiștilor timișoreni care au evoluat pe scena manifestării a fost cuprinsă din Yvonne & Band, Peregrinii, Maryliss și RaviHazard.
Miercuri seara, de Revelion, pe scena din centrul Timișoarei vor evolua Sean Norvis, Phaser, Lupii lui Calancea și Ruslana.
Proiectul hotărârii de consiliu local care stabilește impozitele și taxele locale pentru anul 2026 a fost amendat de consilierii locali ai AUR, care propun eliminarea supraimpozitărilorcetățenilor și a mediului economic local. Amendamentele vizează eliminarea cotelor adiționale propuse de administrație, considerate punitive, disproporționate și necorelate cu realitatea economică, precum și introducerea unor principii clare de echitate fiscală și predictibilitate.
Printre principalele amendamente se numără: eliminarea majorării de 16% a impozitului pe clădirile nerezidențiale deținute de persoane fizice (PFA, profesii liberale, mici antreprenori); eliminarea majorării de 16% pentru clădirile nerezidențiale deținute de persoane juridice, măsură care ar fi afectat direct firmele active din Timișoara; eliminarea majorării de 50% a impozitului pe mijloacele de transport, considerată excesivă și injustă pentru un bun de necesitate; stabilirea impozitului auto exclusiv pe criterii obiective (norma de poluare, capacitate cilindrică), fără cote adiționale generale; suspendarea introducerii de noi taxe speciale și a majorării celor existente pentru anul 2026; introducerea obligației ca taxele speciale să fie strict justificate, proporționale și legate direct de un serviciu public concret; reducerea cu 25% a impozitului pentru clădirile nerezidențiale utilizate de IMM-uri cu activitate în Timișoara; consacrarea explicită, la nivel local, a principiului constituțional al așezării juste a sarcinilor fiscale.
„Fiscalitatea nu trebuie să devină un instrument de pedepsire a celor care muncesc și investesc în Timișoara. Impozitele trebuie să fie juste, proporționale și previzibile, nu decise arbitrar, prin majorări generale carelovesc în cetățeni și în economia loca lă” susține consilierul local Ilie-Vasile Sîrbu.
Grupul AUR din Consiliul Local Timișoara solicită respingerea politicii de supraimpozitare și deschiderea unei dezbateri reale, transparente, despre modul în care administrația locală își finanțează cheltuielile fără a pune presiune suplimentară pe populație și mediul de afaceri.
Totodată, Ilie-Vasile Sârbu a depus două seturi de amendamente esențiale la proiectele de hotărâre și la regulamentul de organizare și funcționare al Comisiilor de selecție și nominalizare, care vizează numirea membrilor în consiliile de administrație ale întreprinderilor publice din subordinea municipiului Timișoara. În opinia sa, amendamentele au ca obiectiv întărirea transparenței, prevenirea conflictelor de interese și restabilirea rolului Consiliului Local ca autoritate deliberativă, în condițiile în care procedurile actuale riscă să devină opace și excesiv tehnocratizate.
Principalele modificări propuse sunt: alegerea președintelui comisiei de selecție și nominalizare prin votul membrilor, pentru a respecta caracterul colegial și a elimina desemnările netransparente; publicarea informațiilor privind expertul independent (procedura de selecție, durata și valoarea contractului, declarația de interese), având în vedere rolul decisiv al acestuia; limitarea strictă a rolului secretariatului la atribuții administrative, fără posibilitatea de a influența evaluarea candidaților sau punctajele; transmiterea raportului final către Consiliul Local, ca minimă garanție de informare și control democratic; publicarea declarațiilor de interese și incompatibilități ale membrilor comisiilor și ale expertului independent; clarificarea caracterului consultativ al expertului independent, care nu poate impune punctaje sau decizii contrare majorității comisiei; publicarea raportului final motivat, cu punctaje detaliate și eventuale opinii separate; posibilitatea consiliului Local de a solicita clarificări sau reluarea procedurii, atunci când există neconcordanțe cu interesul public; limitarea intervenției AMEPIP strict la legalitate, nu la oportunitatea deciziilor locale; introducerea evaluării ex-post a performanței administratorilor, pentru a corela selecția cu rezultatele reale.
„Procedurile de selecție pentru conducerile întreprinderilor publice nu pot funcționa în spatele ușilor închise. Transparența, responsabilitatea și controlul democratic nu sunt obstacole, ci condiții ale unei guvernanțe corecte și profesioniste” adaugă Ilie-Vasile Sârbu în susținerea amendamentelor propuse. Prin aceste amendamente, Grupul AUR din Consiliul Local Timișoara solicită corectarea unor mecanisme care, în forma actuală, pot favoriza politizarea mascată, lipsa de responsabilitate și pierderea încrederii publice în administrarea întreprinderilor publice.
Ședința Curții Constituționale a României pentru pensiile magistraților s-a încheiat luni cu o amânare. Următoarea va avea loc în data de 16 ianuarie.
Ședința de deliberări nu a putut fi finalizată nici luni, iar plenul nu a reușit să atingă cvorumul necesar, fiind prezenți doar cinci din cei nouă judecători.
Președinta a precizat că întreruperea deliberărilor poate fi legal realizată doar dacă este cerută de un judecător și justificată pentru o mai bună studiere a problemelor dezbătute. De asemenea, a subliniat că studiile de impact nu sunt relevante pentru analiza constituționalității legilor, fiind un criteriu care nu face obiectul controlului Curții în prezent, deși există opinii minoritare care consideră că ar putea fi utile.
„În ședința care a fost abilită pentru ieri, data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă, el s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc”, a declarat Simina Tănăsescu, președinta CCR.
„Prevederea legală stabilește că întreruperea deliberărilor poate fi realizată, dacă, din punct de vedere procedural, ea este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât ședința de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi și nu o să se termine până la următorul termen”, a mai spus aceasta.
Simina Tănăsescu a anunțat că următorul termen a fost stabilit pentru data de vineri, 16 ianuarie, la ora 10:00.
Proiectul de reformă aflat în prezent în analiza CCR prevede modificarea modului de calcul al pensiei, aceasta urmând să reprezinte 55% din media indemnizațiilor brute încasate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. Totodată, este propusă creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum și majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani.
Aplicarea noilor reguli ar urma să se facă etapizat. Perioada de tranziție este stabilită la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, timp în care vârsta de pensionare va crește gradual, cu câte un an. Conform proiectului, în anul 2042, magistrații ar urma să se poată pensiona la vârsta de 65 de ani.
Curtea Constituțională a intrat în dezbaterea legii și în cursul zilei de duminică, însă pronunțarea unei decizii a fost amânată.
La un moment dat, dezbaterile au fost suspendate temporar, iar ulterior ședința nu a mai putut continua din cauza lipsei cvorumului, după ce judecători propuși de PSD ar fi părăsit sala.
La sfârșitul săptămânii trecute, melomanii timișoreni au avut parte de o nouă întâlnire cu hiturile din categoria oldies but goldies la Czech In Iulius Town, unde pe scenă s-au aflat cei de la Vintage Jam împreună cu invitata lor, Minola. În aplauzele publicului, artiștii au colorat seara cu un playlist divers care a inclus compoziții muzicale de neuitat.
Timişoreanca Minola Szikszai a devenit cunoscută graţie primului concurs de talente desfăşurat la televiziunile autohtone, Alege A.S.I.A, în urma căruia s-a înfiinţat trupa Pops, formaţie care a cântat în anul 2003 pe una din scenele festivalului Sziget din Budapesta. După destrămarea proiectului, Minola a terminat Facultatea de Drept și a dispărut câțiva ani din lumina reflectoarelor, revenind cu proiectul R.U.A. și albumul de debut „Transcendent Love”.
Conceptul de Vintage Jam a luat naștere în defunctul club timișorean Manufactura, unde happeningul muzical sub acest generic susținut de membrii formației Fără Filtru a avut parte de o primire călduroasă din partea publicului.
„Ideea acestui concept a pornit de la Robert Benedek, de la Manufactura. Purtam o discuție despre Elvis și însemnătatea lui in muzică, iar Robert mi-a propus să facem o seară Elvis, inițial solo. Nu știu de ce, deși sunt mare fan Elvis Presley și cânt piesele lui de când am luat primele lecții de chitară, ideea de a cânta solo și numai Elvis o seara întreagă parcă nu imi surâdea. I-am sugerat lui Robert ca ar fi mai fain sa punem lângă Elvis și alți pionieri ai rock’n’roll-ului intr-un playlist. De aici și până la concretizarea ideii nu a fost decât un pas. Cred că Robyn Benedek a fost cea care a venit cu ideea de a numi evenimentul «Vintage Jam», după o sesiune scurta de brainstorming, unde «jam» era nu un jam session ci amestecul făcut din mai multe piese lansate de artisti semnificativi pentru acea perioadă. Dorința declarată a fost de a demonstra că filosofia americană «rythm is fun» și «keep it simple» funcționează oriunde și oricând“, spune Chris Irinoiu „Pappy“ despre acest proiect, din care mai fac parte Sabian Șchiopu și Kombell Cramba.
25 de județe din țară sunt luni sub avertizare Cod galben de vânt. Rafalele vor ajunge în zonele montane chiar la 120 km/h.
Sunt vizate județele Botoșani, Suceava, Iași, Neamț, Vaslui, Bacău, Galați, Vrancea, Buzău, Covasna, Brașov, Sibiu, Prahova, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea, Hunedoara, Gorj, Alba, Caraș-Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Tulcea și Constanța.
Potrivit ANM, în Moldova, Dobrogea, sudul și vestul Olteniei și sud-estul Transilvaniei vor fi intensificări ale vântului cu viteze de 50-70 km/h.
Intensificări ale vântului vor fi și în Carpații Meridionali și de Curbură, cu viteze de 60-85 km/h, iar la peste 1700 m, rafalele vor atinge 90-120 km/h, viscolind zăpada depusă, iar vizibilitatea se va menține scăzută.
Meteorologii anunță că vânt cu viteze în general de 40-45 km/h vor fi pe arii restrânse și în restul teritoriului.
Avertizarea este în vigoare luni între orele 10.00 și 23.00.
De asemenea, în noaptea de luni spre marți, vor fi sub avertizare Cod galben de vânt Carpații Meridionali și de Curbură. Aici, vor fi intensificări ale vântului, cu viteze de 60-85 km/h, iar la altitudini de peste 1700 m, rafalele vor atinge 90-120 km/h, viscolind zăpada depusă, iar vizibilitatea se va menține scăzută.
Marți, o altă avertizare Cod galben va viza vestul și sudul Olteniei și sud-vestul Munteniei. Vor fi intensificări ale vântului cu viteze de 50-70 km/h. În Carpații Meridionali și de Curbură vor fi viteze de 60-85 km/h, iar la altitudini de peste 1700 m, rafalele vor atinge 90-120 km/h, ninsoarea va fi viscolită și vizibilitatea scăzută.
O femeie și fiica ei minoră au fost date dispărute după ce au plecat de la domiciliul din Călan, județul Hunedoara, și nu s-au mai întors acasă.
„Poliția Orașului Călan a fost sesizată în această seară de către un bărbat în vârstă de 49 de ani, din Călan, cu privire la faptul că soția sa, Cioclei Monica Elena, în vârstă de 44 de ani, a plecat de la domiciliu în data de 28.12.2025, în jurul orei 17:00, împreună cu fiica lor minoră, Cioclei Antonia Cătălina, în vârstă de 6 ani, și nu a mai revenit.
Semnalmente: • Cioclei Monica Elena: înălțime aproximativ 1,65 m, greutate circa 55 kg, păr brunet, poartă ochelari de vedere. La momentul plecării voluntare era îmbrăcată cu o geacă lungă de culoare crem și purta cizme de culoare albă. • Cioclei Antonia Cătălina: în vârstă de 6 ani, îmbrăcată cu geacă albastră cu roz deschis și bocanci de culoare maro.
Polițiștii desfășoară activități specifice pentru depistarea celor două persoane”, a transmis IPJ Hunedoara.
Persoanele care pot oferi informații ce pot conduce la găsirea acestora sunt rugate să contacteze cea mai apropiată unitate de poliție sau să apeleze numărul unic de urgență 112.
Accident grav între Otelec și Iohanisfeld, în județul Timiș, după ce mașina condusă de un bărbat aflat sub influența alcoolului s-a răsturnat într-o curbă și a ajuns într-un canal de colectare.
„Un bărbat în vârstă de 39 de ani a condus un autoturism pe DN 59B, din direcția Otelec către Iohanisfeld, iar la un moment dat, într-o curbă la dreapta, a părăsit partea carosabilă și s-a răsturnat într-un canal de colectare a apelor pluviale.
În urma accidentului au rezultat cinci victime, respectiv conducătorul autoturismului și patru pasageri, un bărbat de 34 de ani, o femeie de 34 de ani, o femeie de 48 de ani și un băiețel de 6 ani.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând o valoare de 0,41 mg/l alcool pur în aerul expirat.
În acest caz, polițiștii au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului”, a transmis IPJ Timiș.
Pasajul Solventul, o lucrare urbanistică de amploare care fusese perfectată de fostul primar Nicolae Robu și urma să fie dat în folosință încă din 2022, a fost prezentată de Dominic Fritz și de mâna sa dreaptă, Ruben Lațcău, drept o mare realizare, deși, la începutul primului său mandat, a refuzat să înceapă lucrările, motivând decizia cu necesitatea unor schimbări în proiect. Doi ani mai târziu proiectul a fost reluat, noua administrație desemnându-l o „investiție strategică” și atribuindu-și paternitatea acestuia. „Dezvoltarea de la Solventul va schimba întreaga zonă. Nu doar modul în care ne deplasăm prin oraș, ci și potențialul de dezvoltare economică”, anunța Dominic Fritz, referindu-se la noile legături între cartierele din zonă. Proiectul prevede construirea unei linii duble de tramvai, pasajul, un nou pod peste Bega și drumuri de legătură, amenajarea de trotuare și piste de biciclete separate de carosabil prin spații verzi sau parapete de siguranță, iluminat public modern și infrastructură rutieră reconfigurată, lucrări pentru care responsabilă este municipalitatea.
Administrația municipală se laudă acum cu deschiderea circulației prin pasajul care leagă strada Gării de calea Bogdăneștilor, deși lucrarea nu este terminată. Deocamdată se circulă în regim de șantier doar pe câte o bandă pe sens, iar noua linie de tramvai, cu „un rol esențial în dezvoltarea orașului” după asigurările primarului, mai are destul de așteptat până va putea fi pusă în funcțiune. Chiar neterminate, cel puțin o parte din lucrările efectuate în zona pasajului pot fi socotite o nouă premieră timișoreană, care completează palmaresul altor isprăvi edilitare fără precedent în istoria orașului, căci în lista de priorități ale administrației Fritz, nu contează cum arată drumurile sau spațiile verzi, mai important fiind să nu se cânte anumite colinde.
Lucrările întreprinse până în prezent se concretizează în benzi de circulație înguste în detrimetul trotuarelor nejustificat de late și cu un aspect cât se poate de original în unele locuri, cu denivelări, margini ondulate și cârpeli la capătul acestuia, iar o trecere de pietoni de la capătul pasajului a fost blocată de parapeți, fără a se oferi o alternativă. Locuitorii de pe străzile Casian Munteanu, Trifoiului și Războieni se plâng că din acest motiv trebuie să ocolească o bună bucată de drum pentru a ajunge acasă și acuză administrația pentru modul haotic în care s-a lucrat. Ei mai spun că inițial s-au montat șase stâlpi de curent care au fost îndepărtați după două luni, în locul lor fiind montați trei stâlpi, o stație de tramvai a fost demolată după trei luni de folosință iar bucla de tramvai la capătul pasajului dinspre strada Bogdăneștilor se dovedește a fi momentan inutilă, toate aceste improvizații inutile presupunând costuri inutile din banii contribuabililor.
Nu este prima mostră de incompetență girată de municipalitate care a generat situații de-a dreptul hilare. Un alt proiect care a fost prilej de laudă pentru primarul Fritz a fost modernizarea Căii Bogdăneștilor de la intersecția cu bulevardul Cetății până la bucla de întoarcere a tramvaiului din cartierul Ronaț, care includea o linie de tramvai dublă. Doar că, atunci când au fost efectuate testele, s-a constatat că din cauza montării greșite a noii linii de tramvai, la un viraj, se producea o coliziune a acestuia cu un stâlp, astfel încât intersecția, proaspăt modernizată, a trebuit spartă și refăcută, iar linia montată din nou.
Un alt proiect contestat este cel prin care carosabilul de pe strada Take Ionescu a fost modificat aproape de Punctele Cardinale pentru a amenaja un culoar destinat transportului public. Acesta a presupus și desființarea unor locuri de parcare, astfel încât primăria a decis demolarea altor garaje în zonă, pentru a înființa același număr de locuri de parcare, delimitate cu câteva linii de vopsea. Un proiect similar este prevăzut pentru Calea Șagului. Cât de eficiente vor fi acestea și cum vor fi realizate, rămâne de văzut, la fel cum rămâne de văzut dacă și problemele vizibile cu ochiul liber la Pasajul Solventul vor rămâne și după recepția finală a lucrării.
Organizatorii festivalului internațional Gărâna Jazz Festival au anunțat primii artiști care vor urca pe scena evenimentului care va avea loc anul viitor, în perioada 9 – 12 iulie, aceștia fiind Bang/ Henriksen/ Zach /Aarset /Østensjø – „After the Wildfire” (Norvegia), Julien Lourau & Bojan Z (Franța), Rebekka Bakken – „Nord” (Norvegia), Joanna Duda Trio (Polonia), Bushman’s Revenge (Norvegia), Søren Bebe Trio (Danemarca / Suedia / Norvegia) și Why Kai (Norvegia).
Bushman’s Revenge este un trio norvegian format în 2003, care combină energia rockului cu libertatea jazzului, fără a se fixa într-o formulă predictibilă. Even Helte Hermansen (chitară electrică), Rune Nergaard (bas) și Gard Nilssen (baterie) au avut peste două decenii pentru a-și rafina direcția și pentru a construi un limbaj unic, rezultat din explorări constante. Cu 11 albume și peste 300 de concerte în întreaga lume, trupa și-a câștigat o reputație solidă, atât pe disc, cât și pe scenă. Presa a vorbit despre ei în termeni memorabili, de la comparații cu Jeff Beck și Elvin Jones până la analogii cu perioada cea mai intensă a jazzului spiritual și a rockului psihedelic.
Jan Bang și Arve Henriksen prezintă „After the Wildfire” – un proiect inspirat de incendiile din Macedonia și Grecia și de consecințele acestora. Prezentat pentru prima dată în 2023, proiectul folosește electronics, trompetă, percuție, chitară și voci tradiționale într-un discurs care se mișcă liber între ambient, folclor și sonorități orchestrale. Jan Bang este cunoscut pentru folosirea samplingului în timp real ca instrument de compoziție, iar Arve Henriksen pentru felul unic în care cântă la trompetă și își folosește vocea. Alături de ei se află: Eivind Aarset, una dintre figurile centrale ale scenei norvegiene contemporane (chitară și electronics), Ingar Zach (percuție) și Geir Østensjø (mixer).
Rebekka Bakken este una dintre cele mai distincte voci din Europa, greu de încadrat într-un singur gen: singer-songwriter, jazz, Americana, folk, soul sau blues. După concertul extraordinar din 2023, se întoarce la Gărâna Jazz Festival cu un repertoriu nou. Albumul „Nord”, lansat în 2025, este cântat în principal în norvegiană, cu pasaje în engleză și arabă, și aduce împreună melodii tradiționale și compoziții noi, susținute de groove-uri psihedelice. Presa norvegiană a primit albumul cu entuziasm, considerându-l cel mai personal material al artistei. Despre „Nord”, Rebekka Bakken spune că este o muzică în care suferința se transformă în frumusețe, un demers care invită la reflecție asupra vieții.
Why Kai este construit în jurul compozitorului și muzicianului Kai von der Lippe și se află la granița dintre jazz, electronica de club și muzica de cameră. „Tourist” (2024), albumul de debut, este conceput ca un parcurs continuu, o plimbare prin oraș din perspectiva unui vizitator, în care sunetele acustice și electronice se leagă într-un flux coerent. Muzica îmbină sintetizatoare și field recordings cu groove-uri constante, într-o construcție care evoluează gradual. Direcția fusese deja anunțată pe LP-ul „Deep Fishing” (2021), iar „Tourist” o dezvoltă și o fixează într-un limbaj personal, recognoscibil.
Søren Bebe Trio, activ din 2007, s-a remarcat prin lirismul elegant și echilibrul între jazz, muzică clasică și accente nordice. Pianistul și compozitorul danez Søren Bebe este comparat adesea cu Tord Gustavsen și Esbjörn Svensson pentru claritatea construcțiilor și arta melodiei. Here Now (2023) a confirmat maturitatea ansamblului, fiind elogiat de critici și nominalizat la Danish Music Award. Noul album, Gratitude, va apărea în ianuarie 2026 și este promovat deja pe scenele europene. Prezenți la London Jazz Festival sau SXSW, cei trei muzicieni și-au câștigat un public numeros prin sensibilitate, rafinament și forță expresivă.
Julien Lourau și Bojan Z au construit, de-a lungul a peste trei decenii, una dintre cele mai solide colaborări din jazzul francez. Întâlnirea lor, începută la sfârșitul anilor ’80, nu a fost despre afirmare individuală, ci despre construirea unui limbaj comun, capabil să pună tradiția jazzului sub semnul întrebării. În anii 2000, colaborarea lor a devenit un reper pentru o scenă franceză deschisă către groove, influențe urbane și muzică electronică, înregistrând împreună „Fire & Forget” (2005) și „Duo” (2015). Concertele lor se bazează pe empatie muzicală și pe un dialog intens și direct: două voci care se provoacă reciproc, cu umor, energie și nonconformism.
Joanna Duda Trio se distinge în jazzul contemporan printr-un echilibru rar între rigoare și expresivitate. Muzica lor este în același timp exigentă și directă, combinând forme compoziționale ample cu improvizație deschisă, într-un discurs coerent și un dialog emoționant între muzicieni. Fondat în 2017 de Joanna Duda, trio-ul tratează formula clasică de pian, contrabas și baterie ca pe un cadru flexibil, completat de folosirea constantă a electronicii. Cel mai recent album, „Fumitsuke” (2025), a fost salutat de presa poloneză drept un pas important înainte: o muzică densă, cu schimbări de perspectivă bine controlate, care evită demonstrațiile de virtuozitate în favoarea construcției și a coerenței de ansamblu.
Biletele pentru ediția din acest an a evenimentului se găsesc aici.
Brigitte Bardot, unul din ultimii „monștri sacri” ai cinematografiei franceze și nu numai, s-a stins din viață astăzi, 28 decembrie, la vârsta de 91 de ani, după ce, la începutul acestei luni, a avut mai multe probleme de sănătate, care au necesitat spitalizarea.
Încă de la debutul în cinematografie, tânăra actriță, de o frumusețe provocatoare, a reușit să revoluționeze cea de-a șaptea artă prin aparițiile sale îndrăznețe, impunându-se ca un adevărat mit, un adevărat simbol al femeii fatale, mai bine de un deceniu și jumătate. Filmele de succes care au avut-o pe Brigitte Bardot protagonistă au adus Franței în anii ʹ60 mai mulți bani decât uzinele Renault. A devenit celebră cu filmul „Și Dumnezeu a creat femeia” (1957), regizat de Roger Vadim, a cărui soție devenise, și de-a lungul carierei sale cinematografice, a ajucat în aproape 50 de filme. „Babette pleacă la război”, „Dragă Brigitte”, „Viva Maria” sunt doar câteva din filmele care au putut fi văzute și pe ecranele românești. Împreună cu Alain Delon, care i-a fost un bun prieten întreaga viață, erau considerați cei mai frumoși oameni din întreaga lume.
În ultima jumătate de secol și-a dedicat viața fundației pe care a înființat-o pentru protejarea animalelor și ducea o viață retrasă în casa ei din Provence. În 2001, Brigitte Bardot a venit la București, pentru a se erija în apărarea câinilor fără stăpân din capitală.
Cu Brigitte Bardot se încheie o epocă glorioasă a cinematografiei franceze, care s-a distins prin filme nemuritoare.
Un accident rutier soldat cu două victime a avut loc în această dimineață pe DN 6, în localitatea Dudeștii Noi. O tânără de 26 de ani a provocat coliziunea după ce a pătruns cu autoturismul pe sensul opus de mers.
Evenimentul a fost raportat polițiștilor în jurul orei 06:14. Potrivit primelor verificări efectuate la fața locului de către agenții IPJ Timiș, tânăra circula dinspre Timișoara către Biled. La un moment dat, aceasta a pierdut controlul asupra direcției de mers și a intrat în coliziune frontală cu un autoturism care circula regulamentar, condus de un bărbat de 35 de ani.
Impactul a dus la rănirea a doi pasageri din cea de-a doua mașină: o femeie de 55 de ani și un copil de 9 ani. Ambele victime au fost preluate de echipajele medicale și transportate de urgență la spital pentru îngrijiri de specialitate.
Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate cauzele care au dus la pătrunderea pe contrasens. În cauză, a fost deschis un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
