Un loc de agrement pentru o după-amiază de vară, aflat nu departe de Timişoara, este parcul dendrologic de la Bazoşu-Nou. Aşezarea Bazoşul Nou a luat fiinţă prin colonizare iar în 1930, în urma dezarondării de la comuna Bazoş, s-a numit mai întâi colonia Hotar, la scurt timp după aceea Şaguna Timiş, şi în cele din urmă Bazoşu Nou. E menţionată între anii 1930-1941 şi apoi 1946-1950, când a devenit sat component al comunei Bazoşu Vechi. În 1968 Bazoşu Nou a fost arondat comunei Remetea Mare iar Bazoşu Vechi a devenit sat component al comunei Recaş.Din 1954 parcul a primit statutul de rezervaţie ştiinţifică, în 1982 a fost declarat monument al naturii iar din 1994 este arie protejată pentru ocrotirea biodiversităţii, genofondului, ecofondului şi pentru păstrarea echilibrului ecologic în judeţul Timiş.
Face parte din Asociaţia Internaţională a Grădinilor Botanice. Printre speciile cele mai remarcabile pot fi amintite abanosul, arborele cu lalele, arţarul american, ienupărul de Virginia, nucul american, ulmul plângător, salciile plângătoare, viţa americană, gutuiul japonez.
Un parc cu descendenţă nobilă
Domeniul de la Bazoş a fost cumpărat în 1867 de baronii Ambrózy István şi Ambrózy Lajos, iar parcul dendrologic de la Bazoşu Nou a fost amenajat de contele Ludovic Ambrózy, ambasador al Imperiului Austro-Ungar în Statele Unite ale Americii. Între anii 1909-1914, sub conducerea peisagistului german Franz von Engerhord, directorul grădinii botanice din Düsseldorf, s-a amenajat şi s-a populat o parte din pădurea naturală de stejar, cu o vechime de 150 de ani, care făcea parte din domeniul familiei, cu zeci de specii botanice aduse din America, mai ales de la arboretul Universităţii Harvard. Pe proprietatea Ambrózy a existat şi un castel, distrus la sfârşitul anului 1918. Parcul dendrologic se întinde pe o suprafaţă de 60 de hectare care cuprinde Parcul Mare, Parcul American şi mai multe pepiniere destinate cultivării speciilor exotice, adăposteşte aproximativ 800 de specii, inclusiv exotice, precum şi o pepinieră cu arbori şi arbuşti ornamentali. Prin schimb internaţional, fondul botanic s-a îmbogăţit cu specii de pe cinci continente. Prin reforma agrară din 1921, familia Ambrózy, care locuia în străinătate, a fost expropriată iar pădurea de peste 400 de hectare a fost atribuită comunei Bazoş, prin hotărârea tribunalului Timişoara. În 1934, parcul dendrologic a fost cumpărat de Casa Autonomă a Pădurilor.
