Mai avem nevoie şi de iarbă

Înainte de a trage concluzii greşite, trebuie să vă asigur că titlul de mai sus nu are nicio legătură cu celebrul graffiti întâlnit pe zidurile unor clădiri din Timişoara, care declară „Nu călcaţi iarba, fumaţi-o“. Şi nici cu versurile celebrei melodii cu „Foaie verde, lacrimă subţire / Pe islaz, prin şanţ, prin cimitire / Pe Pământ e foc şi sete oarbă / Mai avem nevoie şi de iarbă“.

Titlul mai de sus are însă legătură cu Piaţa Libertăţii. Mai exact, cu nepăsarea edililor vis-a-vis de spaţiile verzi din oraşul nostru. Sincer, habar n-am cine a venit cu ideea de a transforma frumoasa piaţă a oraşului nostru într-un conglomerat de piatră roşie, cu masacrarea copacilor din incintă.

La fel ca şi în cazul străzii pietonale Mărăşeşti, care a fost „acoperită“ într-o maree de asfalt, Piaţa care mai demult adăpostea multă iarbă s-a transformat în ceva grotesc.

Desigur, trăim vremuri moderne şi toată lumea e de acord că progresul aduce cu sine transformări ale unor lucruri. Dar distrugerea verdeţii în oraşul nostru nu mi se pare acceptabilă, oricum ar fi amblată această acţiune. Mă gândesc că dacă tot s-a activat conştiinţa socială a poporului nostru, poate n-ar fi rău ca pe lângă mitingurile pentru cauze mai puţin sau mai mult palpabile, să milităm şi pentru păsstrarea spaţiilor verzi în oraşul nostru. Ba chiar pentru mărirea suprafeţei lor. Fiindcă, nu-i aşa, mai avem nevoie şi de iarbă.