Tribunalul Timiș a motivat decizia de a-l aresta pe președintele Consiliului Județean Arad, Nicolae Ioțcu, prins în flagrant de DNA și acuzat de trafic de influență. Judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că „având în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale instanţa consideră că în prezenta cauză există suficiente probe cu privire la o posibilă comitere de către inculpatul I.N.P. a unei fapte de corupție, probe care să convingă un observator independent că inculpatul este posibil să fi comis această faptă. Inculpatul I.N.P., în fața procurorului, nu a dat nicio declaraţie, invocând dreptul la tăcere. În fața judecătorului de drepturi și libertăți, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei. El a arătat că nu-și poate explica declarațiile denunțătorului, în contextul în care niciodată nu i-a cerut acestuia să facă ceva ilegal. În legătură cu sumele de bani despre care se afirmă că le-ar fi primit, inculpatul a arătat că în seara zilei de 22.07.2015 nu a primit niciun ban de la denunțătorul D.C.I., iar la data de 24.07.2015, în timp ce cobora din autoturismul denunțătorului, acesta i-a cerut să ia un pachet despre care a afirmat că-i aparține, fără ca el să cunoască conținutul acestui pachet, ulterior constatând că în plic se afla o sumă de bani. Declaraţiile inculpatului I.
sunt însă contrazise de celelalte probe administrate în cauză”.
Judecătorul în urma analizei actelor din dosar a constatat „prin întregul său comportament inculpatul I.P.N. a dovedit disponibilitate în negocierea prerogativelor sale şi ale subordonaţilor săi, arătând că înţelege ca, în schimbul primirii unor foloase materiale, să procedeze la îndeplinirea atribuţiilor specific funcției sale în mod ilegal şi discreţionar, sub acest aspect neavând nici un fel de importanţă împrejurarea că rolul său în fruntea Consiliului Județean Arad era cel de a coordona politica statului la nivelul județului și de a avea în vedere, la luarea deciziilor, interesul cetățenilor județului Arad. Ca atare, în opinia judecătorului de drepturi și libertăți, referitor la persoana inculpatului, lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică. (…) judecătorul de drepturi și libertăți reține că, atunci când anumite infracţiuni, prin gravitatea lor sau prin efectul pe care îl au asupra opiniei publice, pot crea în cadrul societaţii o reacţie de nesiguranţă, de revoltă, este posibilă privarea de libertate a autorului, cel puţin pentru o perioadă de timp. Or, în prezenta cauză, o astfel de reacție este posibilă, data fiind funcția deținută de inculpat și cuantumul foloaselor primite. Neluarea unei măsuri preventive împotriva inculpatului, în acest moment procesual, nu ar reprezenta altceva decât o legitimare a unor astfel de practici, de natură a crea impresia că astfel de atitudini sunt fireşti. Intervenţia organelor statului este necesară pentru a împiedica generalizarea unei astfel de conduite. Mai mult decât atât, neluarea unei măsuri preventive împotriva inculpatului nu va contribui la altceva decât la sporirea sentimentului opiniei publice în sensul că organele abilitate ale statului au abandonat orice fel de acţiune de reprimare a faptelor de corupţie, situaţie incompatibilă cu principiile unei societăţi democratice, în cadrul căreia astfel de comportamente nu pot fi tolerate”.
„.
