Fondatorul celebrului grup Sigma, Constantin Flondor, la PRESSALERT LIVE: „Timișoara e un...

Fondatorul celebrului grup Sigma, Constantin Flondor, la PRESSALERT LIVE: „Timișoara e un oraș paradoxal”. Ce detalii incredibile a dezvăluit din dosarul său de securitate VIDEO

0
DISTRIBUIȚI

flondor sandor (1)

Art Encounters a fost subiectul principal al ediţiei din această seară a PRESSALERT LIVE unde au fost invitaţi omul de afaceri Ovidiu Şandor şi Constantin Flondor, artist care a făcut parte din celebrul grup Sigma. Artistul a vorbit despre orașul care l-a adoptat ca despre un oraș al contrastelor, pe de o parte cu o puternică latură tehnologică, iar pe de altă parte ca o pepinieră pentru unele dintre cele mai valoroase personalități culturale.  „Timișoara e un oraș paradoxal care are o direcție mai puternică spre economie și spre industrie decât spre cultură, însă a dat câteva personalități de mare valoare ale României, cum sunt Livius Ciocârlie, Sorin Titel ș.a.”, a explicat pictorul.
Legat de semnificaţia Sigma, Flondor a povestit dacă ne gândim că expoziţia cu Sigma se cheamă “Cartografia învăţării”, noi cu puşti ne-am ocupat, dar pe aceşti elevi i-am tratat ca pe nişte egali, adică nu veneam ex catedra, ci veneam ca nişte amici, ca nişte prieteni, mai bine informaţi decât ei, bineînţeles, dar în planul creativităţii îi consideram ca pe nişte egali şi îi tratam ca atare. De aici s-a născut ceva care şi acum stau şi mă minunez, un entuziasm care a durat zece ani buni.

Grupul Sigma s-a format în anii 70, în timpul dictaturii comuniste, iar despre istoria grupului, Flondor a povestit că artiştii componenţi s-au alăturat ca o sumă de unu, motiv pentru care grupul s-a intitulat Sigma. Legat de activitatea grupului Sigma pe vremea comunismului, Flondor a povestit că „noi eram nişte tineri entuziaşti, în ceea ce mă priveşte, marea mea calitate a fost că am fost un naiv.


Nu mi-a fost frică de absolut nimic din ceea ce însemană comunismul. Nu vreau să insist, dar ajunsesem chiar directorul acestui liceu de Arte care a făcut o faimă exprimentală, dar au fost şanse care ni s-au dat. (…) Arta merge pe sisteme numai de intuiţie şi noi simțeam nevoia să recuperăm o ştiinţă de a face imaginea. Imaginea trebuia cosntruită după o anumită morfologie, a nu se înţelege că rațiunea devine un lucru rece, pentru noi a devenit un al cincilea simţ”.

Mai mult, artistul a fost şi persecutat pe vremea comunismului, deoarece nu era interest de doctrină, având chiar și dosar la Securitate. “Am fost şi eu surprins, de asta spun că eram un naiv. Am avut întâlniri cu Securitatea, am fost dus în tot felul de cămăruţe unde să mă întrebe . Am avut şi uneori aveam o spaimă, dar totuși eram tânăr şi mergeam mai departe. (…) Naivitatea mea a fost la maximum şi bine că a fost aşa că altfel nu ştiu cum m-aş fi târâit şi cum aş fi lucrat creativ. Cererea pentru dosar am făcut-o după ’89 şi a durat mulţi ani până să îmi spună că da, avem un dosar cu 180 de pagini, dar nu pe perioada cea mai îndrăzneaţă a mea. Cred că aia ori e arsă ori e dispărută. 185 de pagini pe doi-trei ani şi acolo am aflat că aveam microfon la telefon, deci tot ce vorbeam cu soţia, cu fiica, apare. E un foarte bun jurnal de familie, că eu pot pe asta să reconstitui viaţa mea”, a spus invitatul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.